Cum și-au îmbunătățit românii tradiția ouălor vopsite de Paște. De la cele vopsite tradițional, la ouă cu mărgele

Obiceiul, are de câțiva ani, numeroase îmbunătățiri. În trei săptămâni, prețul oului vândut la cofrag a scăzut de la 80 la 60 de bani pe bucată. Așa că două curente artistice se confruntă în voie, zilele acestea, pe o pânză fragilă- coaja. Comună e însă numai etapa premergătoare fierberii.

La peste 8 decenii de viață, doamna Viorica privește cu interes o folie cu pastile, fiole și drajeuri de diverse mărimi. În mod normal, le-ar lua cu apă.

Și un domn trimis de soție s-a rătăcit printre plicuri. Unele au soluții pigmentate lichide, altele un praf sidefat.

Se poartă oul pirat, oul vampir, chiar și oul căzut în depresie. Există și ouă de lux, cu mărgele mici, montate cu mare migală. Sau urechi și coronițe aplicate, pentru începători.

Apoi, putem lipi iepuri, flori, fluturi, păsări și cozi de păun. Îngrozit, omul nostru insistă că oul de Paște e totuși un ou.

”- Mănânc 7-8 ouă odată.
- Câte?
- 7-8 odată. Știu că-i multe, dar atâtea mănânc”.

Cum se vopsesc ouăle de Paște în țară

La polul opus sunt cei care privesc oul viu colorat drept simbol. Așa că iau un cofrag împodobit de-a gata.

Între timp, în Capitală, târgul de la Agronomie a adunat obiceiuri din toate zonele țării. În Modova se folosesc coji de ceapă roșie, adunate în ultimele luni.

”Se învelesc în ciorap, se pun frunze de pătrunjel ca să iasă cu model și apoi se fierb cu frunzele de ceapă. Se pune un pic de oțet, ca să nu se ducă culoarea”.

Oltenii obțin ouă roșii cu o căpățână de sfeclă.

”Se rade cu tot cu coajă, se pune în apă clocotită și se face un decoct”.

Iar în Maramureș, copiii învață să picteze în straturi de culori.

”Avem nevoie de ceară de albine, de flacăra de la lumânare și de un condei. Îl lăsăm aici în vopsea până se prinde de el și apoi vă arăt că trebuie curățat oul de ceară”.

”Mi s-a părut activitatea foarte interesantă, plăcută și tradițională”.