Povestea orașului misterios de platforme petroliere din epoca sovietică. Neft Daşları „plutește” pe cel mai mare lac din lume

Pe cel mai mare lac al planetei „plutește” un uluitor oraș de platforme petroliere din epoca sovietică. Este cea mai veche platformă petrolieră offshore din lume, conform Guinness Book of Records, iar la apogeul său, avea peste 5.000 de locuitori, potrivit CNN.

Neft Dașları, care se traduce prin „Stâncile de petrol”, este o încâlceală de sonde petroliere și situri de producție conectate prin kilometri de poduri în imensitatea Mării Caspice, cel mai mare lac din lume. Se află la aproximativ 60 de mile de coasta capitalei Azerbaidjanului, Baku, și la o plimbare cu barca de șase ore de continent.

› Vezi galeria foto ‹

În ultimele decenii, populația sa a scăzut, în timp ce unele părți au căzut în ruină și au fost revendicate de mare. Cu toate acestea, este încă în funcțiune, un simbol al istoriei îndelungate a Azerbaidjanului scufundat în petrol în Marea Caspică, un vast corp de apă bogat în combustibili fosili care încălzesc planeta și care , de asemenea, se micșorează dramatic din cauza crizei climatice provocate de acei combustibili fosili.

Istoria Oil Rocks datează din era sovietică. La sfârșitul anilor 1940, muncitorii petroliști au debarcat pe o insulă mică și au construit o platformă de foraj și o casă mică pentru cazare. Primul puț de explorare a fost forat în 1949, trimițând în sus o fântână de „aur negru”.

Câmpul petrolier a trimis primul petrolier pe țărm în 1951, iar construcția orașului a început cu adevărat. Ceea ce a urmat a fost un miracol arhitectural și tehnic. Orașul a crescut încet spre exterior, susținut de stâlpi metalici înfundați în fundul mării și cocoțat la câțiva metri deasupra nivelului mării, ca și cum ar fi plutit. În cele din urmă, a fost format din aproape 2.000 de puțuriși aproximativ 320 de locuri de producție, conectate prin mai mult de 100 de mile de poduri și peste 60 de mile de conducte de petrol și gaze.

Șapte nave scoase din uz au fost aduse în zonă și scufundate în mod deliberat. Carcasele acestora au format un golf artificial pentru a proteja orașul de vânt și valuri - deși Neft Dașları a rămas vulnerabil la furtuni și ape agitate.

Unii o numesc „a opta minune a lumii”

„Unele dintre aceste nave sunt vizibile la suprafața apei unde au fost îngropate”, a declarat Mirvari Gahramanli, șeful Organizației pentru Protecția Drepturilor Lucrătorilor Petrolului, care se concentrează pe drepturile omului în sectorul petrolului și gazelor din Azerbaidjan.

În deceniile următoare, Neft Dașları a câștigat blocuri de locuințe pentru muncitori, o brutărie, un teatru cu sute de locuri, magazine, facilități medicale, un teren de fotbal și un heliport. Pe structurile de oțel sunt plantați chiar și copaci și un parc.

Unii oameni din Azerbaidjan o numesc „a opta minune a lumii”, a spus Gahramanli. Alții o numesc „insula celor șapte nave”, după navele scufundate care o înconjoară.

„Insula Minunilor” aniversează astăzi 75 de ani

A fost o bijuterie în coroana producției de petrol din Marea Caspică și a produs aproape 180 de milioane de tone de petrol, în cei 75 de ani de viață, potrivit companiei petroliere de stat SOCAR din Azerbaidjan, care deține și operează Neft Dașları. La apogeul său în 1967, a pompat un record de 7,6 milioane de tone.

„Astăzi este cea de-a treia aniversare a Insulei Minunilor - „Stâncile Petrolului”, care a jucat un rol excepțional în dezvoltarea industriei petroliere Azerbaijan, pentru prima dată în lume, unde producția de petrol a început în largul mării prin metoda industrială. Îi felicităm sincer pe petroliștii noștri sârguincioși care operează pe Insula Minunilor.”, a transmis SOCAR, joi, 7 noiembrie.

Cu toate acestea, importanța sa a scăzut în ultimele decenii, odată cu deschiderea unor câmpuri petrolifere mai mari și cu fluctuația prețurilor petrolului. Nivelurile de producție s-au redus la mai puțin de 3.000 de tone pe zi (aproximativ 1 milion de tone pe an), conform cifrelor SOCAR din ianuarie.

„Producția de la Neft Dașları furnizează doar o mică parte din producția de petrol a Azerbaidjanului, mare parte din aceasta fiind furnizată pieței interne”, a declarat Brenda Shaffer, expert în energie la Școala Postuniversitară Navală din SUA, care a consiliat companii petroliere și de gaze din regiunea caspică.

Pe măsură ce producția de petrol a scăzut, populația orașului s-a redus la aproximativ 3.000 de persoane, a declarat Gahramanli, muncitorii făcând de obicei ture de 15 zile pe mare, apoi 15 zile acasă, pe continent.

Unele părți ale orașului se prăbușesc Neft Daşları

Vulnerabile la apele salmastre și furtunoase ale Mării Caspice, unele părți ale orașului se prăbușesc.

De asemenea, au fost raportate scurgeri de petrol. Organizația lui Gahramanli și-a exprimat îngrijorarea cu privire la poluarea produsă de Neft Dașları de ani de zile, inclusiv rapoarte privind ape reziduale netratate pompate în Marea Caspică.

SOCAR nu a răspuns la întrebările CNN la momentul publicării, dar într-o postare pe Facebook din 2019, compania a declarat că a identificat lucrătorii care au deversat petrol în mare. „SOCAR va lua măsurile administrative adecvate asupra angajaților care poluează mediul”, se arăta în postare.

Gahramanli a declarat că situația s-a îmbunătățit în perioada premergătoare COP29, conferința privind schimbările climatice susținută de Organizația Națiunilor Unite care va avea loc la Baku săptămâna viitoare. Liderii mondiali se vor reuni pentru a discuta despre abordarea crizei climatice, provocată de arderea combustibililor fosili de către oameni, în săli de conferințe aflate la doar câteva zeci de kilometri distanță de Neft Dașları.

De mult timp se pun întrebări cu privire la ce se va întâmpla cu acest enorm oraș acvatic atunci când petrolul său se va epuiza. Dar, deocamdată, orașul rămâne, încă produce petrol, încă este izolat de străini, un simbol ruginit al unei industrii în declin lent.