Satul din România a cărui meșteșug principal a fost înscris în patrimoniul UNESCO. Ce poți face în zonă

 Horezu se află în județul Vâlcea și atrage anual mulți turiști datorită principalelor atracții: Mănăstirea Horezu, Parcul Național Buila-Vânturarița, Cheile Bistriței Vâlcene și Cheile Oltețului.

Unde se află și cum ajungi la Horezu

Teritoriul administrativ al orașului Horezu cuprinde nu mai puțin de 7 localități, incluzând orașul Horezu și 6 sate frumoase: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramești, Ifrimești, Tănășești și Ursani.

Înconjurat de comune precum Malaia, Costești, Tomșani, Măldărești și Vaideeni, orașul Horezu se bucură de o poziție centrală într-o regiune bogată în tradiție și peisaje idilice.

Reputația sa ca centru etnografic și meșteșugăresc este bine cunoscută, Horezu fiind recunoscut pentru olăritul său tradițional și practicarea pomiculturii. De-a lungul timpului, olăritul a devenit emblema acestui loc, atrăgând atât localnici, cât și turiști din întreaga lume.

Ceramica de Horezu a fost înscrisă pe lista UNESCO în 2012, ca o dovadă a valorii inestimabile a acestui meșteșug.

În zona localităților Horezu și Olari erau înregistrați zeci de familii de artizani activi, care practică meșteșugul olăritului din generație în generație, observându-se o diviziune clară a muncii: bărbații prepară pasta, modelează vasele la roata olarului și le ard în cuptor, pentru ca femeile să se ocupe de ornamentarea obiectelor.

Vasele sunt pictate manual, într-o manieră jucăușă, prin tehnici tradiționale, cu motive specifice care se înscriu în repertoriul zonei, cu vestitul şi inconfundabilul Cocoș de Horezu în frunte.

Alături de acesta se mai remarcă numeroase alte motive vegetale (spicul, motivele florale, creanga de brad), aștri celești, motive abstracte precum este motivul valului, dar și coada de păun. Toate acestea compun un univers fabulos de motive cu semnificații aparte, care definesc și conferă unicitatea specifică vaselor de lut produse la roata olarilor din zona Horezu.

Cum ajungi în Horezu

Accesul către orașul Horezu este ușor, datorită rețelei extinse de drumuri naționale și europene.

Drumul european E81, care leagă Bucureștiul de Satu Mare, trece prin acest oraș, oferind o legătură directă cu sud-estul și nord-vestul Europei. De asemenea, drumurile naționale DN67 și DN65C asigură conexiuni rapide cu alte orașe importante din țară.

La o distanță de doar 220 de kilometri față de București și curse regulate către alte orașe mari precum Sibiu, Brașov sau Cluj-Napoca, Horezu este o destinație accesibilă pentru toți cei dornici să exploreze frumusețea și tradiția Olteniei.

Istoria orașului Horezu

Orașul Horezu este cunoscut ca un centru etnografic, folcloric și un vechi centru de ceramică populară, fiind considerat "capitala" ceramicii românești.

Situat în partea centrală a județului Vâlcea, România, se află aproximativ la mijlocul distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu.

Numele actual al localității Horezu provine de la ciuhurez, pasăre asemănătoare bufniței care populează pădurile din jur.

Dezvoltarea așezărilor horezene este strâns legată de traseele de transhumanță, de drumurile haiducilor care traversau zona și de drumul sării, care pornind de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos și din Horezu continua către Slătioara și ajungea la Cernești.

Descoperirile arheologice din zona Ferigile de lângă Horezu au scos la iveală mărturii din secolele al IX-lea și al XII-lea privind localizarea unor așezări umane.

Regiunea Subcarpatică a actualei zone Horezu a făcut parte din Cnezatul lui Farcaș, menționat documentar prin Diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei.

Atestarea documentară a orașului Horezu aparține domnitorului Vlad Călugărul din anul 1487, care menționa satul Hurez.

Teritoriul administrativ al orașului Horezu cuprinde o suprafață de 11.800 ha și se întinde spre nord până în creasta principala a Munților Căpățânii.

Din punct de vedere administrativ, Horezu a avut un rol teritorial recunoscut încă din secolul al XIX-lea, când este menționat la 1855 "plaiul Horezu", cu 34 de sate, cu reședința în "Târgul Horezu". În acea perioadă, judetul Vâlcea mai cuprindea plaiul Cozia și alte 5 plase cuprinzând între 29 și 32 de sate.

Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, olăritului, exploatarea și prelucrarea a lemnului.

Atracții turistice în Horezu

În zona Olteniei există o mulțime de biserici fenomenale pe care merită să le vizitezi.

Iată câteva dintre ele:

· Mănăstirea Arnota: Ctitorită de Matei Basarab în 1633, este o frumoasă mănăstire de maici, reprezentând unul dintre cele mai importante monumente istorice și de artă religioasă din țară.

· Mănăstirea Bistrița: Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului” și datează din jurul anului 1490.

· Mănăstirea Hurezi: Situată în nordul județului Vâlcea, este considerată cel mai reprezentativ complex de arhitectură în stil brâncovenesc.

· Mănăstirea Polovragi: La poalele muntelui Piatra Polovragilor, în apropierea Peșterii Polovragi și a Cheilor Oltețului se află această bijuterie, care este unul dintre cele mai vizitate locuri din zonă.

· Mănăstirea Govora: La 6 km de Băile Govora, este o mănăstire de maici cu hramul "Adormirea Maicii Domnului” care este superbă și merită vizitată.

· Mănăstirea Dintr-un Lemn: Este situată la 12 km nord de orașul Babeni, în comuna Francești și este un loc cu adevărat special.

· Mănăstirea Surpatele: Poartă hramul "Sfânta Treime” și se află în comuna Frincești, satul Surpatele.

· Mănăstirea Stănișoara: Se află în zona localității Călimănești, la poalele masivului Cozia.

· Mănăstirea Cozia: Se află pe malul drept al Oltului, este una dintre cele mai importante ctitorii ale Voievodului Mircea cel Bătrân.

De asemenea, vizitează și următoarele schituri:

· Schitul Pătrunsa: Construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului.

· Schitul Păpușa: În apropierea Mănăstirii Bistrița, în comuna Costești.

· Schitul Pahomie: Lângă Băile Olănești.

· Biserica 44 de Izvoare: Cunoscută și ca "Schitul de sub Piatra", în satul Pietreni.

Nu rata nici peșterile din zonă, în special peștera Polovragi, cu un traseu vizitabil de aproximativ 800 m.

Nu rata nici peștera Muierii, prima peșteră electrificată din România sau peștera Liliecilor, peștera lui Grigore Decapolitul sau peștera Urșilor, situată în Cheile Bistriței.

Cheile Oltețului

Celebrele Chei Oltețului, o minunată creație a naturii care își întinde misterioasele cărări pe o distanță de doi kilometri, este un loc ce merită vizitat.

Această zonă impresionantă a fost recunoscută și protejată prin legea din 2000, devenind astfel rezervație naturală de interes național, cu o suprafață totală de 150 de hectare.

Printre comorile naturii se numără și Peștera Polovragi, o altă arie protejată de interes național.

Pentru a descoperi frumusețea sălbatică a Cheilor Oltețului, turiștii pot porni de pe DN 67, artera care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu.

La doar aproximativ 2 kilometri după trecerea comunei Polovragi, drumul se ramifică către Mănăstirea Polovragi, un punct de reper ușor de identificat.

Aceste chei spectaculoase din Polovragi sunt printre atracțiile preferate ale turiștilor din județul Gorj.

Experții geografi afirmă că la Polovragi se găsește cel mai îngust canion european, iar peisajul din Cheile Oltețului este unul dintre cele mai fascinante din România. Vei vedea cascade sălbatice, stânci abrupte, caverne sculptate în vârfurile muntoase și poieni înverzite.

Cheile Oltețului fac parte dintr-o rezervație naturală din județul Gorj și atrag numeroși turiști dornici să descopere frumusețea sălbatică a acestor locuri.