Schimbare istorică în Groenlanda. Opoziția pro-business triumfă

Partidul de opoziție Demokraatit din Groenlanda, pro-business, a câștigat alegerile parlamentare de marți, care au fost atent monitorizate, învingând coaliția de stânga în exercițiu într-un vot dominat de promisiunea președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei.

Opoziția pro-business din Groenlanda câștigă alegerile

Demokraatit, care favorizează o abordare lentă a independenței față de Danemarca, a obținut 29,9 % din voturi cu toate buletinele numărate, față de 9,1 % în 2021, devansând partidul de opoziție Naleraq, care favorizează o independență rapidă, cu 24,5 %.

De la preluarea mandatului în ianuarie, Donald Trump a promis că Groenlanda, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, va face parte din Statele Unite afirmând că este vitală pentru interesele de securitate ale SUA, o idee respinsă de majoritatea groenlandezilor.

Insula vastă, cu o populație de doar 57 000 de locuitori, a fost prinsă într-o cursă geopolitică pentru dominația Arcticii unde topirea calotei glaciare face resursele sale mai accesibile și deschide noi rute maritime. Atât Rusia cât și China au intensificat activitatea militară în regiune.

“Oamenii vor schimbare … Vrem mai multe afaceri pentru a ne finanța bunăstarea”, a declarat Jens-Frederik Nielsen, liderul Demokraatit și fost ministru al industriei și mineralelor.

“Nu vrem independența mâine, vrem o bază bună”, a declarat Nielsen reporterilor din Nuuk.

El va purta acum discuții cu alte partide pentru a încerca să formeze o coaliție de guvernare.

Partidul de guvernământ Inuit Ataqatigiit și partenerul său Siumut, care, de asemenea, caută o cale lentă spre independență, au obținut împreună 36% din voturi, în scădere de la 66,1% în 2021.

“Respectăm rezultatul alegerilor”, a declarat prim-ministrul Mute Egede de la Inuit Ataqatigiit într-o postare pe Facebook adăugând că va asculta orice propuneri în cadrul viitoarelor discuții de coaliție.

Groenlanda este o fostă colonie daneză și este teritoriu din 1953. Groenlanda a dobândit o oarecare autonomie în 1979, când a fost format primul său parlament, dar Copenhaga controlează în continuare afacerile externe, apărarea și politica monetară și furnizează economiei puțin sub 1 miliard de dolari pe an.

În 2009, a obținut dreptul de a-și declara independența deplină prin referendum deși nu a făcut-o din cauza temerilor că nivelul de trai ar scădea fără sprijinul economic al Danemarcei.

“Cred cu tărie că foarte curând vom începe să trăim o viață bazată mai mult pe ceea ce suntem, pe cultura noastră, pe propria noastră limbă și vom începe să elaborăm reglementări bazate pe noi, nu pe Danemarca”, a declarat Qupanuk Olsen, candidatul principalului partid pro-independență Naleraq.

Inge Olsvig Brandt, candidată pentru partidul de guvernământ Inuit Ataqatigiit, a declarat:

“Nu avem nevoie de independență chiar acum. Avem prea multe lucruri la care să lucrăm. Cred că trebuie să lucrăm cu noi înșine, cu istoria noastră, și vom avea nevoie de multă muncă de vindecare înainte de a putea face următorul pas.”

Votul a fost prelungit cu o jumătate de oră la unele dintre cele 72 de secții de votare de pe insula arctică unde aproximativ 40 500 de persoane erau eligibile pentru a-și exprima votul deși prezența finală nu a fost disponibilă imediat.

MÂNDRIE INUITĂ

Interesul vocal al lui Trump a zdruncinat status quo-ul și, coroborat cu mândria crescândă a populației indigene față de cultura lor inuit, a pus independența în prim-plan în alegeri.

În cadrul dezbaterii finale de luni, de la ora târzie, pe postul de stat KNR din Groenlanda, liderii celor cinci partide aflate în prezent în parlament au declarat în unanimitate că nu au încredere în Trump.

“El încearcă să ne influențeze. Pot înțelege dacă cetățenii se simt nesiguri”, a declarat Erik Jensen, liderul partenerului de coaliție guvernamentală Siumut.

Un sondaj realizat în ianuarie a sugerat că majoritatea locuitorilor Groenlandei susțin independența, dar sunt împărțiți în ceea ce privește momentul.

Potrivit lui Julie Rademacher, consultant și fost consilier al guvernului Groenlandei, la începutul campaniei electorale s-a pus accentul pe furia și frustrarea față de greșelile istorice ale Danemarcei.

“Dar cred că teama de abordarea imperialistă a Statelor Unite a devenit în ultima vreme mai mare decât furia față de Danemarca”, a declarat Rademacher.

Reuters a vorbit cu mai mult de o duzină de groenlandezi din Nuuk, toți declarându-se în favoarea independenței, deși mulți și-au exprimat îngrijorarea că o tranziție rapidă ar putea afecta economia și ar putea elimina serviciile nordice de asistență socială precum asistența medicală universală și școlarizarea gratuită.

“Nu vrem să facem parte din SUA din motive evidente; asistența medicală și Trump”, a declarat Tuuta Lynge-Larsen, angajată a unei bănci și rezidentă în Nuuk, adăugând că aceste alegeri au fost deosebit de importante. “Nu ne place atenția, ca să o spun pe scurt”.

Insula deține resurse naturale substanțiale, inclusiv minerale esențiale precum pământurile rare, utilizate în industriile de înaltă tehnologie de la vehicule electrice la sisteme de rachete.

Cu toate acestea, Groenlanda a fost lentă în a le extrage din cauza preocupărilor legate de mediu, a vremii nefavorabile și a controlului aproape total al Chinei asupra sectorului ceea ce a îngreunat obținerea unui profit sau a unor cumpărători de către companiile din alte părți.

PROMISIUNI DE INVESTIȚII

Trump a refuzat inițial să excludă forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului, alarmând mulți groenlandezi, deși ulterior și-a îndulcit poziția declarând că va respecta voința localnicilor și că este “gata să investească miliarde de dolari” dacă aceștia se alătură SUA.

Egede a subliniat că insula nu este de vânzare și a pledat pentru un guvern de coaliție largă pentru a rezista presiunilor externe. Într-un interviu difuzat luni de radiodifuzorul danez DR, el a respins oferta lui Trump ca fiind lipsită de respect exprimându-și în schimb dorința de a coopera cu alte țări.

Prim-ministrul Danemarcei a declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar a precizat că este la latitudinea localnicilor să își decidă viitorul.

Toate cele șase partide politice principale susțin independența, dar au opinii diferite cu privire la modul și momentul în care aceasta ar putea fi obținută.

Partidul pro-independență Naleraq, principala forță de opoziție, a luat avânt înaintea alegerilor, susținut de interesul Statelor Unite și de noi acuzații privind exploatarea istorică de către Danemarca a bogățiilor minerale ale Groenlandei.

Partidul consideră că atenția SUA consolidează poziția Groenlandei în negocierile de secesiune cu Danemarca și își propune să supună la vot un acord cu Copenhaga înainte de următoarele alegeri, peste patru ani.