Alegeri Rusia 2024. Vladimir Putin se îndreaptă fără emoţii spre un nou mandat

Update sâmbătă, 18:50 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă deschiderea secțiilor de votare rusești din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiuni din Georgia, precum și în teritoriile ocupate din Ucraina.

„România condamnă cu fermitate deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile din Rusia în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiunile Abhaziei și Osetiei de Sud din Georgia, fără acordul autorităților din Moldova și, respectiv, Georgia”, scrie MAE pe X.

Potrivit MAE, deschiderea secțiilor în acesteregiuni sunt ilegale și violează legislația internațională.

De asemenea, tot pe X, MAE a transmis că România condamnă desfășurarea alegerilor Rusiei în teritoriile ocupate temporar anexate ilegal din Ucraina. 

„Acestea încalcă dreptul internațional, suveranitatea integritatea teritorială a Ucrainei. Ele sunt ilegale și ilegitime, iar rezultatul lor nul și neavenit”, potrivit MAE.

Update sâmbătă, 15:30 Până la ora 15:00, ora Moscovei, prezența la vot în Rusia pentru alegeri a fost de 41,79%, relatează Novaia Gazeta, care citează datele publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.

Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Tyva și Chukotka. Acolo, numărul alegătorilor a totalizat 78,06% și, respectiv, 78,54%. Cea mai scăzută prezență la vot a fost de 27,29% în Perm Krai. 

Prezența la vot a alegătorilor care au ales votul electronic la distanță a fost de 82% până la ora 11:00, ora Moscovei. 

Update sâmbătă, 13:00 Specialiștii în securitate cibernetică din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev au spart sistemul informatic al serviciilor publice din Rusia prin care se desfăşoară votul electronic la alegerile prezidențiale.

Update sâmbătă, 10:20 Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), peste 30% dintre ruşi şi-au exercitat vineri dreptul de vot, la care trebuie adăugate cele 2,6 milioane care au votat anticipat din cauza războiului din Ucraina.

Vineri, mai multe persoane au fost arestate pentru că au pulverizat cerneală, vopsea şi antiseptic pe urne sau au aruncat cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare.

În plus, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina că încearcă să-i perturbe realegerea prin atacuri şi incursiuni la graniţă.

"Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative (...) Aceste atacuri inamice nu pot şi nu vor rămâne nepedepsite", a declarat Putin.

Update sâmbătă, 08:00 - S-au redeschis secțiile de votare pentru cea de-a doua zi de alegeri prezidențiale în Rusia.

Nu există nicio îndoială că Vladimir Putin, aflat la putere încă din 1999, direct sau din umbra, se îndreaptă acum fără emoţii spre un nou mandat. 

La urne sunt aşteptaţi peste 100 de milioane de votanţi. 

Între timp, au apărut informaţii potrivit cărora în anumite secţii au fost distribuite pixuri care scriu cu pastă care dispare, astfel încât buletinul să poată fi modificat ulterior. 

Nu au lipsit nici incidentele. Cel puţin 10 cazuri de vandalism au fost înregistrate vineri.

În marea majoritate a regiunilor țării votul este organizat în perioada 15 - 17 martie și la acest proces pot participa peste 112 milioane de persoane.

Rezultatul alegerilor prezintă interes din punct de vedere al scorului cu care Vladimir Putin, care candidează independent, va fi reales.

Recent, presa controlată de stat, majoritară în Rusia, a publicat un sondaj care îl dă pe Putin câștigător cu circa 82%.

El a mai fost ales în anii 2000 (cu 53,44%), 2004 (cu 71,91%), 2012 (cu 64,35%) și 2018 (cu 76,7%).

Primele incidente la scrutinul pentru realegerea lui Vladimir Putin: vopsea în urne și o cabină de vot incendiată la Moscova 

Update vineri, 15:00 Site-ul televiziunii britanice SkyNews a relatat că, pe parcursul primei zile de vot în Rusia la prezidențiale, mai mulți alegători ar fi turnat vopsea în urne.

Imagini de pe camerele de supraveghere arată un astfel de incident, în care o femeie într-o haină albă toarnă un lichid închis la culoare în cutia transparentă în care sunt depuse buletinele după vot.

Femeia încearcă să plece din secție, dar este oprită de persoanele însărcinate cu paza.

— Медиазона (@mediazzzona) March 15, 2024

La Moscova, o femeie ar fi dat foc unei cabine de vot.

Informația a fost inițial publicată de canalul Telegram Baza, despre care se presupune că are legătură cu serviciile ruse de securitate.

Un clip video care s-a viralizat pe rețelele sociale pare să o arate pe femeie aruncând un lichid peste cabină, dându-i foc și scoțându-și apoi telefonul pentru a filma scena.

Mai multe persoane din secția de votare încep să se agite și să alerge, la vederea flăcărilor.

Într-un alt incident, la Sankt Petersburg ar fi fost aruncat un cocktail Molotov într-o secție de votare, menționează SkyNews.

— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2024

Fost ofițer MI6: Rusia este "Planeta Putin", unde poți să pretinzi orice, chiar și că ar avea loc alegeri

Update 13:36 Un fost ofițer britanic de informații anticipează că va fi foarte dificil să se poată evalua adevărata stare a electoratului rus în urma alegerilor prezidențiale din 15 - 17 martie.

"Aceasta este Planeta Putin, dacă doriți. Este locul unde se pretinde că ar fi organizate alegeri reale, că poate fi făcută o alegere reală și că oamenii susțin această alegere.

Mass-media rusă și societatea civilă au fost saturate de propagandă în favoarea războiului și a lui Putin timp de mulți ani. Societatea civilă din Rusia a fost complet golită de conținut, astfel încât nici măcar nu poți să te uiți în mod serios la ratele de participare sau de abținere de la vot.

Există câteva fisuri acolo, există câteva posibile raze de lumină, în funcție de câți se abțin sau votează pentru alți candidați, iar Iulia Navalnaia a făcut apel la oameni să se prezinte duminică la secțiile de votare, la ora 12.00, pentru un protest tăcut.

Dar vom avea foarte puține semne despre cât de mult este susținut Putin - sau războiul lui - prin aceste alegeri", a declarat pentru Sky News Christopher Steele, fost agent MI6.

El a adăugat că dificultatea de a evalua adevărata susținere față de Vladimir Putin ține atât de nivelul ridicat de propagandă de stat, cât și de faptul că oamenii se tem că, dacă votează împotriva președintelui, vor fi identificați și persecutați.

Corespondent CNN: Putin are nevoie să demonstreze că e un lider legitim

Update vineri, ora 12:00 "Alegerile din Rusia seamănă mai degrabă cu o reînnoire a mandatului decât cu o cursă competitivă. Însă există motive întemeiate pentru care Vladimir Putin trebuie să câștige acest scrutin prezidențial. 

În primul rând, este vorba de modul în care rămâne la putere pentru încă șase ani. Putin a dominat Rusia de când a devenit președinte pentru prima dată, în anul 2000.

Acest al cincilea mandat prezidențial înseamnă că va veni anul 2030 până când vor avea loc alte alegeri prezidențiale aici. 

Trei decenii la putere înseamnă că Putin are nevoie, mai mult ca oricând, să pretindă o legitimitate continuă. Opoziția sa politică a fost redusă la tăcere: Aleksei Navalnîi, criticul proeminent, a murit în închisoare, luna trecută. Pe fondul unor represiuni ample, antagoniștii președintelui și activiștii anti-război au fost opriți să candideze la aceste alegeri. 

O victorie electorală îi va furniza lui Putin oportunitatea de a pretinde că sprijinul său public rămâne intact. Iar acest lucru este important, deoarece politici precum războiul din Ucraina, pe care Kremlinul îl numește operațiune militară specială, își pun amprenta asupra societății ruse.

Numărul victimelor este ridicat, sancțiunile pun presiune pe economie iar armata ar putea fi nevoită să cheme mai multe trupe pentru a lupta în linia întâi. Odată ce va câștiga aceste alegeri în care nu are un contracandidat real, Putin va pretinde, de asemenea, un mandat pentru a merge mai departe cu războiul", a transmis corespondentul CNN Matthew Chance.

Slujitorii cei mai apropiați ai lui Putin s-au grăbit să voteze vineri dimineață

Update vineri, ora 09:00 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, și șeful Statului Major General al Forțelor Armate, Valeri Gerasimov, au votat în districtul Militar de Sud.

Scrutinul este organizat inclusiv în teritoriile anexate ilegal din Ucraina dupa invazia din 2022. În această dimineață, au mers să voteze guvernatorul din Herson și presedintele Consiliului Popular din așa-numita Republică Populară Donețk.

În Rusia, pensionarii din Kamceatka au dat tonul, fiind primii la urne. 

"Îi mulțumesc lui Vladimir Putin! El face totul în Kamchatka, ajută oamenii, ajută pensionarii, ajută pe toată lumea. Este un lider foarte bun!", a spus o femeie pentru o echipă de televiziune. 

"Trebuie să avem alegeri. Am crescut sub socialism, e normal!", a adăugat o altă participantă la vot.

UE lasă țările membre să decidă individual dacă recunosc alegerile din Rusia

Update vineri, ora 08:00 NATO si Uniunea Europeana susţin că alegerile prezidenţiale din Rusia nu pot fi considerate nici corecte, nici democratice.

Oficialii de la Bruxelles au comunicat că decizia de a recunoaşte sau nu scrutinul rămâne la la latitudinea celor 27 de state membre.

Reprezentanţii instituţiilor europene au denunţat, pe de altă parte, desfăşurarea alegerilor prezidentiale în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina. 

"Președintele Putin a deținut puterea în Rusia timp de decenii și nimeni nu se așteaptă ca alegerile din această săptămână să aducă vreo schimbare la Kremlin. Și, bineînțeles, încercările Rusiei de a organiza orice parte a unor alegeri în regiunile ocupate din Ucraina sunt complet ilegale, încălcând dreptul internațional", a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Un material despre istoricul și contextul actual al alegerilor prezidențiale din Rusia, în continuare:

Limitat la două mandate consecutive de Constituția din 1993, Vladimir Putin n-a mai candidat în 2008, lăsându-l pe apropiatul său, Dmitri Medvedev, să preia președinția.

Medvedev, în schimb, l-a numit pe Putin prim-ministru.

Reales în funcția supremă în 2012, după ce a scăpat de constrângerea constituțională asupra mandatelor consecutive, fostul ofițer KGB a avut grijă să modifice legea fundamentală în două etape: mai întâi, a extins durata mandatului prezidențial, ceea ce i-a asigurat o ședere de șase ani la Kremlin, din 2018.

Apoi, în 2020, sub pretextul că limitează numărul de mandate de președinte la două, indiferent de circumstanțe, a resetat din nou contorul la zero în ceea ce-l privește: poate să candideze în 2024 și mai are dreptul la încă un mandat, din 2030.

Teoretic, el ar putea să conducă, de la Kremlin, Rusia până în 2036, când va împlini 84 de ani.

Alegerile prezidențiale din Rusia vor arăta câtă lume susține războiul din Ucraina

Votul prezidențial întins pe trei zile este o premieră în Rusia. O premieră este, de asemenea, votul online pentru funcția de președinte.

În regiunile anexate ilegal din Ucraina, autoritățile de ocupație au făcut eforturi serioase să scoată oamenii la urne, deși e clar pentru toată lumea care va fi clasamentul final.

Însuși Putin le-a transmis alegătorilor ruși să vină să voteze, pentru că "fiecare vot este valoros și important".

Președintele rus nu și-a făcut, practic, campanie, cu toate că există panotaj electoral și clipuri TV care îndeamnă la realegerea lui.

Această agitație pentru a aduce câți mai mulți cetățeni în cabinele de vot este explicată de analiști și de cei care-l cunosc bine pe președintele rus prin faptul că Vladimir Putin cere, practic, un mandat popular pentru a continua războiul în Ucraina și, într-un viitor imposibil de prezis în mod exact, chiar dincolo de granițele acesteia.

Abbas Galliamov, omul care i-a redactat discursurile lui Putin în trecut și care a părăsit Rusia, spune că scrutinul prezidențial din 15 - 17 martie va fi "un referendum pe tema războiului, iar un vot pentru Putin va deveni un vot pentru război".

Leonid Volkov, fost consilier al lui Aleksei Navalnîi și victima recentă a unui atac violent în Lituania, unde s-a refugiat, susține, la rândul lui, că alegerile din Rusia sunt un circ organizat pentru a produce ideea unui sprijin popular copleșitor față de Putin.

"Trebuie să înțelegeți ce înseamnă 'alegerile' din martie pentru Putin. Ele reprezintă un efort de propagandă pentru a răspândi deznădejdea în rândul electoratului", suținea Volkov, luna trecută.

Rusia în vremea lui Putin: oligarhii au fost cooptați în cercurile puterii, sau eliminați când au intrat în contradicție cu Vladimir Putin. Adversarii politici au fost eliminați direct

La cârma Rusiei de aproape un sfert de secol, fostul ofițer de informații a ales războiul ca mijloc de a încerca să aducă țara la poziția de pol mondial de putere din vremea URSS. 

Este adevărat că alte căi nu prea i-ar fi fost la îndemână.

Cu o suprafață ce acoperă 11 fusuri orare, dar cu un PIB sub al Germaniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare, Rusia nu s-a putut impune ca model alternativ la Occident nici din punct de vedere economic-industrial, nici din punct de vedere ideologic, nici diplomatic și nici din alte puncte de vedere.

Moștenitoare a arsenalului atomic al URRS, țara a dezvoltat după disoluția lagărului comunist o corupție endemică, trecând rapid prin etapa acumulării sălbatice de capital pe baza a ceea ce, odinioară, a constituit proprietatea comună.

Noii oligarhi, în general legați într-un fel sau altul de fostele servicii ruse de represiune, au constituit insule de putere, finanțându-și impunitatea prin mită către clasa politică și către birocrații de top din instituțiile de stat. Paradigma avea să se schimbe odată cu accederea lui Vladimir Putin la conducere, în anul 2000.

Putin a fost liderul care și i-a subordonat pe oligarhi, oferindu-le, în contrapartida sprijinului, acces la resursele statului sau eliminându-i, atunci când socotelile lor nu s-au potrivit. 

În ceea ce-i privește pe cei care l-au înfruntat deschis pe președinte, aceștia au fost persecutați, arestați, forțați să plece în exil sau executați demonstrativ, în stradă.

O caracterizare, devenită celebră, a Rusiei contemporane a lui Putin a fost făcută de fostul senator american John McCain, adversar al lui Barack Obama în 2008 la președinția SUA, antagonist al lui Donald Trump în sânul Partidului Republican și veteran al războiului din Vietnam.

McCain, care a murit în 2018, a spus că "Rusia este o benzinărie care simulează că ar fi o țară". 

"Este cleptocrație, este corupție. Este o națiune care depinde economic de petrol și gaze, prin urmare, sancțiunile economice sunt importante. Obțineți asistență militară pentru ucraineni, cel puțin pentru ca ei să se poată apăra singuri. Reluați sistemul de apărare antirachetă din Polonia și Republica Cehă. Uitați-vă la Moldova și Georgia, unde se află trupe rusești în acest moment", avertiza McCain în 2014, cu puțin timp înainte de anexarea formală a Peninsulei Crimeea, proces precedat de inavzia de 'omuleți verzi' (soldați ruși fără însemne) și de un referendum nerecunoscut pe plan internațional.

Revenit recent din Ucraina, senatorul a îndemnat atunci la o atitudine de forță față de Moscova, într-un moment în care reacțiile Occidentale la raptul teritorial s-au limitat, multe dintre ele, la condamnări diplomatice.

"Gata cu butoanele de resetare. Gata cu 'Transmite-i lui Vladimir că voi fi mai flexibil'. Tratați-l așa cum este. Asta nu înseamnă reaprinderea Războiului Rece. Dar înseamnă să-l tratăm așa cum înțelegem noi pe un individ care crede în restaurarea vechiului imperiu rusesc", a spus John McCain, iar evenimentele din următorii opt ani aveau să dea o și mai mare valoare de adevăr spuselor sale.

Putin, reales președinte la o lună după moartea celui mai proeminent critic al său 

Pentru a păstra aparența unui scrutin, aparatul electoral subordonat regimului președintelui rus a selectat un trio de contracandidați neproblematici.

Este vorba despre Nikolai Haritonov, din partea Partidului Comunist, de Leonid Sluțki, din partea Partidului Liberal Democrat (naționalist), și de Vladislav Davankov, din partea formațiunii Poporul Nou.

Cei trei au susținut, în general, Kremlinul și politicile sale, inclusiv invazia Ucrainei.

Alegerile anterioare au arătat că este extrem de puțin probabil ca astfel de candidați să obțină suficiente voturi pentru a reprezenta o provocare reală.

La scrutinul prezidențial din 2018, al doilea clasat, comunistul Pavel Grudinin, a adunat 11,8% din voturi, comparativ cu cele aproape 77% în favoarea lui Vladimir Putin.

Ultima opoziție politică reală pare să fi murit în închisoare, odată cu Aleksei Navalnîi.

Survenit cu o lună înainte de alegeri, decesul celui mai proeminent critic al lui Putin a risipit orice urmă de îndoială cu privire la controlul pe care liderul rus îl exercită în țara sa.

Înainte de moarte, Navalnîi l-a mai sfidat o dată pe președintele a cărui corupție a dezvăluit-o timp de ani de zile.

Pe 8 februarie, opozantul i-a îndemnat pe angajații serviciului penitenciar să voteze împotriva lui Putin.

"Am o sugestie: să voteze cu orice alt candidat în afară de Putin. Pentru a vota împotriva lui Putin, trebuie doar să votați pentru oricare alt candidat", a spus Navalnîi, cu ocazia unei audieri în instanță, prin videoconferință.

Mai înainte, într-un mesaj postat pe 1 februarie pe o rețea de socializare, el i-a chemat pe alegătorii ruși care nu vor să-l voteze pe Putin să se prezinte la urne pe 17 martie, la ora prânzului, și să formeze cozi lungi. "Ce ne pot face? Vor închide secțiile la ora 12? Vor face un miting pro-Putin la ora 10? Îi vor pune pe cei prezenți pe lista cu suspecți?", a întrebat, retoric, Navalnîi în acest mesaj.

În GALERIA FOTO următoare, imagini de la procesul electoral care se va finaliza cu alegerea președintelui rus pentru mandatul 2024 - 2030

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Doi candidați anti-război, opriți de Comisia Electorală

Boris Nadejdin, una dintre ultimele personalități anti-război rămase în Rusia după moartea lui Aleksei Navlnîi, a fost oprit să intre în cursa prezidențială sub pretextul că nu a strâns suficiente semnături valabile pentru susținerea candidaturii sale.

Nadejdin, un bărbat în vârstă de 60 de ani, a cerut oprirea invaziei din Ucraina și începerea unui dialog cu Occidentul.

La începutul acestei luni, el spunea că va continua să depună contestații împotriva excluderii din cursa electorală, deși a admis că are șanse zero de a apărea pe buletinele de vot.

În decembrie anul trecut, Ekaterina Dunțova, o militantă anti-război, a fost blocată de Comisia Electorală Centrală din Rusia, în baza unor presupuse erori în documentele de înregistrare ale grupului său de campanie.

Ulterior, Dunțova a făcut apel la oameni să susțină candidatura lui Nadejdin, care avea să fie, la rândul său, blocat de organismul electoral.

Scenariu plauzibil după realegerea lui Putin: o apariție publică pentru a marca 10 ani de la anexarea Crimeei

Anul acesta, aparatul în slujba lui Vladimir Putin nu a anunțat niciun eveniment public legat de anticipata sa victorie în alegeri.

În 2018, el a sărbătorit cu susținătorii săi la Moscova, în piața Manejnaia de lângă Kremlin.

Presa internațională estimează că scenariul s-ar putea repeta, în condițiile în care pe rețelele sociale ruse circulă informații despre un miting  planificat pentru 18 martie, pentru a marca cea de-a zecea aniversare a anexării Peninsulei Crimeea.

Exit poll-urile vor fi disponibile duminică, după scrutin, însă, având în vedere anvergura și durata votului, vor trece câteva zile până când rezultatele oficiale vor fi anunțate.

MAE de la București descurajează prezența cetățenilor români în calitate de observatori la alegerile din Rusia

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) anunţa, zilele trecute, că nu va recunoaşte legitimitatea alegerilor prezidenţiale organizate de Rusia în regiunile sub ocupație din Ucraina.

Ministerul a transmis că "descurajează puternic" participarea cetăţenilor români sau a persoanelor juridice române la monitorizarea alegerilor din Federaţia Rusă.

Instituția citată a reamintit că prezenţa cetăţenilor români în teritoriile aparţinând Ucrainei aflate sub ocupaţia Federaţiei Ruse, inclusiv pentru monitorizare electorală, "comportă consecinţe de natură penală şi administrativă, în conformitate cu legea ucraineană".

MAE a precizat că, în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate, autorităţile ruse au decis să nu invite la scrutinul prezidenţial din martie 2024 observatori OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, din a cărei Adunare Parlamentară Rusia și-a suspendat participarea luna trecută, n.r.).

Pe de altă parte, este posibil ca autorităţile ruse să adreseze invitaţii de observare şi monitorizare electorală unor persoane fizice sau juridice străine.

În Republica Moldova, autoritățile au transmis un protest oficial ambasadorului rus la Chişinău, după decizia Moscovei de a deschide şase secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale în regiunea separatistă Transnistria.

Surse: CNN, Sky News, NPR