Trei țări NATO se pregătesc pentru un război cu Rusia. Legătura cu ultimele afirmații făcute de Trump la adresa aliaților

Fostul lider de la Casa Albă le-a reproșat unor țări europen faptul că nu își plătesc "partea echitabil" și că profită de SUA.

În acest context și după ce războiul sângeros pornit de Putin împotriva Ucrainei a intrat în al treilea an, iar amenințarea la adresa țărilor NATO, în special a celor de la granițele Rusiei, crește, statele baltice investesc în apărare mai mult ca oricând.

Luni, 25 martie, în cadrul unui eveniment organizat la Washington, miniștrii de Externe ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei au vorbit despre gravitatea războiului din Ucraina și de ceea ce ar putea însemna el în cazul unor viitoare agresiuni ale Rusiei, în special împotriva unor state NATO, scrie Business Insider. 

"Nu avem alte opțiuni" în afară de a sprijini Ucraina și de a ne asigura că va câștiga, a spus ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, subliniind că NATO și Occidentul "ar plăti" foarte scump dacă Rusia va câștiga războiul și dacă își va extinde ambițiile pentru a ataca și alte țări vecine.

Experții și oficialii au sugerat de multă vreme că, dacă Rusia reușește să învingă Ucraina, Vladimir Putin se va simți încurajat să continue cucerirea de noi teritorii, ceea ce ar putea implica chiar invadarea membrilor NATO, declanșând un război pe scară largă între țări care dețin arme nucleare.

"SUA trebuie să se trezească"

În timpul discuției, cei trei miniștri au vorbit și despre implicarea instabilă a SUA în sprijinirea Ucrainei, dovadă stând pachetul de asistență militară blocat de Congres.

Multe țări, inclusiv China, urmăresc ce se va întâmpla la sfârșitul războiului, a spus Tsahkna. "Așadar, cred că SUA trebuie să se trezească, să dea dovadă de mai mult leadership, pentru că Europa face mai mult în acest moment", a subliniat acesta.

Discuția a avut loc ca urmare a celui mai recent atac al lui Trump la adresa statelor NATO, despre care acesta a spus că nu-și plătesc "partea echitabil".

Săptămâna trecută, fostul președinte american a afirmat că va menține SUA în NATO dacă țările europene plătesc și "joacă cinstit". El a precizat că Statele Unite "au achitat 90% din cheltuielile NATO" și că, fără SUA, Alianța "literalmente nu ar exista".

NATO beneficiază de vastul arsenal nuclear al SUA și de aproximativ 100.000 de soldați americani în Europa. Alianța a stabilit linii directoare pentru ca fiecare aliat să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Este de așteaptat ca 18 din cele 32 de state membre să atingă acest obiectiv în acest an.

În comentariile sale, Trump nu a ținut cont de progresele înregistrate în cadrul NATO atât pentru a descuraja Rusia, cât și pentru a spori apărarea.

Multe state europene, inclusiv cele baltice, au trimis de mult timp ajutor militar Ucrainei și și-au mărit recent pachetele de asistență.

Chiar săptămâna trecută, Franța și Germania au convenit să producă echipamente militare pentru Ucraina pe teritoriul acestei țări, un pas important pentru ca trupele Kievului să primească piese de schimb, muniții și sisteme complete de armament.

De asemenea, Germania a fost de acord să trimită un pachet important de ajutor, dar cancelarul Olaf Scholz a refuzat să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune, după luni de dezbateri.

Iar la începutul acestei luni, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că nu exclude posibilitatea ca trupe occidentale să fie trimise în Ucraina. Deși poziția sa a fost susținută de mulți alți lideri europeni, aceasta sugerează din ce în ce mai clar că războiul din Ucraina devine, așa cum a spus Macron, "existențial" pentru Europa.

Balticii înțeleg perfect acest aspect. Amenințarea unei agresiuni din partea lui Putin se află chiar în fața lor. În timp ce vorbea despre modul în care cheltuielile militare ale NATO se compară cu cele ale Rusiei, ministrul leton de Externe, Krišjānis Kariņš, a subliniat modul în care țările baltice se pregătesc să descurajeze și să contracareze Rusia.

"Așa că Letonia și țările vecine merg până la capăt", a spus Kariņš.

"Investim în propria noastră apărare. Avem bugetat 2,4% din PIB în acest an, dar se pare că vom ajunge la 3% și vom depăși acest procent și în viitor", a subliniat acesta.

România, printre țările NATO care cheltuiesc peste 2% din PIB pentru apărare

Potrivit predicțiilor de la începutul anului, 18 țări membre NATO cheltuiesc cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare, în timp ce restul au fost îndemnate să atingă rapid acest obiectiv.

Cifrele de anul trecut indicau că Polonia a cheltuit 3,90% din PIB-ul său, cu puțin peste SUA, care a investit 3,49%, și Grecia, cu 3,01%.

Multe state care se învecinează cu Rusia sau cu Belarus și-au mărit, de asemenea, cheltuielile. Estonia a cheltuit 2,73%, Lituania 2,54%, iar Letonia 2,07%. Finlanda, România și

Măsura luată de Letonia pentru a descuraja Rusia să invadeze Europa

Kariņš a mai spus că se fac și alți pași importanți pentru a pregăti apărarea împotriva Rusiei. "Am reindrodus recrutatea, așa că ne consolidăm forțele armate", o măsură nepopulară despre care președintele leton Edgars Rinkēvičs spune că trebuie aplicată și de alte state membre NATO.

"Nimeni nu vrea să lupte. Dar problema este că nimeni nu vrea, de asemenea, să fie invadat. Și nimeni nu vrea să vadă că războiul din Ucraina ajunge și la el", a declarat, pentru Financial Times, Rinkēvičs.

Kariņš a mai spus că Letonia și celelalte state baltice achiziționează mai multe sisteme de armament și sporesc prezența militară a NATO în țările baltice.

Germania va desfășura trupe în Lituania

Chiar luna trecută, Germania a anunțat că intenționează să desfășoare două batalioane de luptă, adică aproximativ 5.000 de soldați, în Lituania, prima mișcare de acest fel pentru această țară după cel de-al Doilea Război Mondial. Scopul este de a descuraja o eventuală agresiunea rusă împotriva țării, precum și de a întări apărarea Lituaniei.

Iar la sfârșitul săptămânii trecute, SUA au aprobat un ajutor militar în valoare de 228 de dolari pentru Estonia, Letonia și Lituania. Acesta va fi destinat accelerării proiectelor de infrastructură militară și de dezvoltare care implică apărarea aeriană și maritimă, precum și forțele terestre.