Aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu și liceu petrec mai mult de 5 ore pe TikTok. „Avem nevoie de diferite informații”

Sunt concluziile unui studiu realizat de Centrul pentru Inovație în Educație Digitală. Tinerii postează mai puțin pe rețele, dar sunt consumatori de informație pe care o creditează ca fiind adevărată dacă vine de la un om, și nu de la o instituție media.

Elevii de gimnaziu și liceu din România petrec ore în șir pe Instagram și TikTok, platforme care le captează cel mai mult atenția.

Fete: „Șase ore și șase ore și jumătate. Pentru a afla informații și a vorbi cu prietenii, mai mult pentru socializare. Depinde. Ne folosim de internet și pentru școală. Avem nevoie de diferite informații de pe net, dacă avem un proiect, de exemplu.
Reporter: Cele mai folosite aplicații?
Fete: Instagram și TikTok”.

Studiul în care au fost chestionați aproape 2.000 de elevi cu vârste între 9 și 19 ani arată că orele petrecute pe internet cresc proporțional cu vârsta. 95,7% dintre elevii de liceu, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi. Pornesc de la o medie de 2 ore până la 4 ore la gimnaziu, iar la liceu la 6 ore. Acest interval acoperă atât divertisment, cât și informare.

Cristina Lupu, director executiv Centrul de Jurnalism Independent: „Când spun ei că verifică sursa înseamnă că se uită să vadă dacă a apărut în mai multe locuri. Dar ce nu fac ei, nu se uită la credibilitatea surselor la care se duc și asta trebuie să îi învețe școala să facă diferența între diferite tipuri de surse. Și mai e ceva. Tind să crediteze ca fiind adevărată o informație care le confirmă ceea ce știu deja și asta poate să fie extraordinar de periculos nu doar pentru ei, ci pentru noi toți.”

Cele mai interesante pentru elevi sunt trendurile de pe rețelele sociale, sănătate, pop culture, influencerii și comunitățile online, educație și sport. La polul opus, printre subiectele care îi captivează mai puțin, numărăm politica din țară, alegerile din 2024 în România și politica din străinătate, mai arată studiul.