Beduinii din Israel, furioşi după ce Amina, o fată de şapte ani, a fost rănită în atacul iranian. Copila se zbate între viaţă şi moarte. Statul evreu nu recunoaște satele acestor ciobani arabi

Fata face parte din comunitatea beduinilor, descendenţi ai unor ciobani arabi musulmani aflaţi în conflict cu statul, care nu le recunoaşte unora dintrei ei toate drepturile garantate celorlalţi cetăţeni israelieni, potrivit autorităţilor israeliene aceştia instalându-se ilegal pe terenuri.

În tot Israelul există adăposturi împotriva atacurilor cu rachetă, însă beduinii nu au dreptul să construiască asemenea adăposturi.

Satele lor nu există – pe hârtie -, iar niciun panou rutier nu le semnalează.

În casa sa, în Deşertul Negev, Mohamed Hassouna arată locul unde fiica sa în vârstă de şapte ani a fost rănită grav de un fragment de proiectil în atacul iranian în Israel.

„Nu avem niciun adăpost”, deplânge el, reproşând autorităţilor israeliene faptul că-l lasă pe el şi pe ai săi la cheremul obuzelor şi rachetelor.

Satul din Deșertul Negev

Iranul a lansat sâmbătă seara peste 300 de drone, rachete balistice şi rachete de croazieră, ca represalii faţă de distrugerea Consulatului iranian de la Damasc, la 1 aprilie, imputată Israelului, soldată cu moartea a şapte militari iranieni.

Recomandări

Umbra Kremlinului în România. Armata privată a LukOil a ajuns acum un sfert de secol la București și continuă să funcționeze, condusă de foști ofițeri SRI

Mohamed Hassouna, în vârstă de 49 de ani, tatăl al 14 copii, a arătat AFP impactul unor fragmente de rachetă care au trecut prin acoperişul de tablă al locuinţei sale de la Al Fura, un sat beduin nerecunoscut de către autorităţile israeliene în Deşertul Negev.

Înainte de înfiinţarea Israelului, în Deşerul Negev trăiau aproximativ 92.000 de beduini, însă doar 11.000 au rămas în interiorul frontierelor Israelului după Războiul israeliano-arab din 1948, potrivit Adalah, o organizaţie de apărarea drepturilor minorităţilor arabe din Israel.

Mulţi dintre ei au refuzat să fie mutaţi la oraş, iar de atunci beduinii se confruntă cu dificultăţi în societatea israeliană.

În prezent, în Israel există aproximativ 300.000 de beduini, dintre care jumătate trăiesc în afara oraşelor, iar cealaltă jumătate în sate nerecunoscute de Israel, potrivit Adalah.

Aceste sate, „invizibile” ochilor administraţiei israeliene, nu dispun de servicii de bază, de exemplu colectarea gunoaielor.

Hassouna este reticent să stea de vorbă cu presa, „care vine să ne filmeze, dar nu ne ajută să construim adăposturi”.

Aşezat pe un scaun de plastic, în faţa locuinţei sale, în mijlocul altor structuri temporare, el arată un ordin de distrugere pe care l-a primit în urmă cu două săptămâni.

Recomandări

Secretarul general al ONU a condamnat atacul Iranului asupra Israelului, la reuniunea Consiliului de Securitate. Reacția ambasadorului Teheranului

El nu are electricitate acasă şi munceşte într-o fabrică de panouri solare.

„Statul nu face nimic pentru noi”

„Statul nu face nimic pentru noi”, deplânge fratele său, care preferă să rămână anonim.

Un raport al Centrului de Cercetare al Parlamentului israelian, prezentat în martie, denunţă „lipsa de protecţie” a locuitorilor acestor sate, precizând că şapte beduini au fost ucişi de rachete trase din Fâşia Gaza în atacul Hamas de la 7 octombrie în sudul Israelului.

În faţa Spitalului Soroka, unde Amina a fost internată între viaţă şi moarte, preşedintele Consiliului Regional Al Kasum (deduin) Jabar Abu Caf nu-şi ascunde furia.

„Ne cerem toate drepturile. Trebuie ca toate satele să fie protejate. Trebuie să acţionăm împreună cu Guvernul pentru a evita să existe alte victime”, declară el AFP.

„Între timp, când vin tiruri din vest, beduinii sunt cei atinşi. Din est, la fel. Noi suntem victimele şi nimeni nu ne ia în seamă”, denunţă edilul.

La Al Fura, situat la 40 de kilometri dus de oraşul Beersheva, în mijlocul deşertului, Hassouna se pregăteşte să revină la spital să-şi revadă fiica şi să se roage pentru ca starea ei să se stabilizeze.

Urmărește-ne pe Google News