Boloș: Dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3 riscăm, să pierdem 1,76 miliarde euro din PNRR

România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență, afirmă ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, într-un interviu pentru Agerpres.

Într-un astfel de scenariu, România "va rămâne cu o brumă de bani", în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de lei, a adăugat ministrul.

Acesta a precizat că printre jaloanele cu probleme se numără cele referitoare la guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic, la selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la  pensiile speciale și la organizarea licitațiilor pentru proiecte de infrastructură.

Marcel Boloș: Vin reforme și mai dure în PNRR

AGERPRES: Pensiile speciale și guvernanța corporativă sunt subiecte cumva sensibile. Directorii, de exemplu, la companii au fost numiți pe baza legislației românești în vigoare. Cum o să rezolvați această problemă?

Marcel Boloș: Contractele de mandat încheiate cu directorii și cu administratorii de companii au clauzele de reziliere a contractelor, care sunt condiționate de plata unor salarii compensatorii. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedește a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate.

Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor și în felul acesta pierdem o grămadă de bani.

Să nu uităm că vin reformele și mai dure în Planul Național de Redresare și Reziliență și atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care țin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe și mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?

Marcel Boloș: Din cauză că redeschidem jaloane închise riscăm să pierdem un buget imens

AGERPRES: Totuși, pe pensiile speciale au tot fost discuții și dezbateri. Până la urmă, ce se va întâmpla?

Marcel Boloș: Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor.

Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm.

Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Discutăm de un buget imens și o miză mult prea mare pe care o avem în ceea ce privește modernizarea României.

AGERPRES: Dacă totuși aceste jaloane nu vor fi îndeplinite, cât riscăm să pierdem?

Marcel Boloș: Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm și jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde.

Potrivit ministrului, următoarea Cerere de plată va fi depusă în lunile iunie-iulie și are o valoare de 2,7 miliarde euro.

Aceasta vine cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante și Codul Urbanistic. 

România a absorbit până în prezent doar 5% din banii europeni disponibili pentru perioada 2021 - 2027

Referitor la absorbția fondurilor europene pentru exercițiul 2021-2027, șeful MIPE a semnalat că până în prezent gradul de absorbție este de numai 5%.

El a arătat că trebuie accelerată lansarea de proiecte, în condițiile în care avem la dispoziție 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro granturi.

Ministrul Proiectelor Europene mai consideră că ținta de deficit bugetar de 7% stabilită pentru anul acesta poate fi atinsă.