Când se merge cu Ursul - versuri și semnificația acestui obicei. Ce spune tradiția

Acest ritual simbolizează moartea și renașterea naturii, având roluri de purificare și fertilizare a solului pentru anul ce urmează.

Semnificația acestui obicei

Originea "Jocului Ursului" se pierde în negura vremurilor, având legătură cu ritualurile precreștine și practicile comunităților arhaice. Ursul, un animal sacru în mitologia românească, era considerat simbol al forței, fertilității și protecției. Prin dansul și prezența sa, se credea că ursul avea puterea de a alunga spiritele rele, de a curăța spațiul și de a aduce belșug.

Simbolistica acestui obicei este legată de ciclul vieții și al naturii: moartea iernii și renașterea primăverii. Dansul ursului reprezintă un ritual de trecere, în care anul vechi este lăsat în urmă, iar gazdele primesc urări de prosperitate și noroc pentru noul an.

Cum se desfășoară „Jocul Ursului”

„Jocul Ursului” este practicat în mod tradițional în ajunul Anului Nou, pe 31 decembrie. Pregătirile încep cu mult înainte, iar cetele de urători sunt formate de obicei din bărbați tineri, care se ocupă de confecționarea costumelor și de repetiții, conform Topingrediente.com.

Ceata de urători este formată, de obicei, din tineri care joacă diverse roluri: ursul, ursarul (cel care conduce ursul), toboșari, fluierași și alte personaje mascate. Costumul de urs este realizat fie din blană naturală de urs, fie din materiale care imită blana, împodobit cu ciucuri roșii în dreptul urechilor și alte ornamente colorate.

Dansul ursului este acompaniat de ritmuri de tobă și fluier, iar ursarul dirijează mișcările ursului, încurajându-l cu strigături precum: "Joacă bine, măi Martine, că-ți dau pâine cu măsline". Ursul imită pașii greoi și legănați ai animalului real, lovind pământul cu tălpile, gest ce simbolizează fertilizarea solului.

Un aspect unic al acestui obicei este autenticitatea costumelor, care variază de la o comunitate la alta. În unele sate, costumele sunt păstrate din generație în generație, fiind considerate adevărate comori.

Care este originea „Jocului Ursului”

Originea "Jocului Ursului" este strâns legată de practicile ancestrale ale comunităților rurale din România. Se crede că acest obicei are rădăcini în ritualuri păgâne antice, unde ursul era venerat ca simbol al puterii, fertilității și protecției. În timp, tradiția a evoluat, integrând elemente creștine și adaptându-se contextului cultural local.

Semnificația principală a "Jocului Ursului" este legată de moartea și renașterea naturii. Dansul ursului simbolizează trecerea de la anul vechi la anul nou, marcând ciclul natural al anotimpurilor și speranța pentru un an roditor și prosper. De asemenea, se consideră că prezența ursului și dansul său au rolul de a purifica și fertiliza solul, alungând spiritele rele și aducând noroc comunității.

Versurile „Jocului Ursului”

Iată o variantă a versurilor acestui joc, conform Versuri.ro:

„Bună seara gospodari,

Gospodari si gospodine

Si voi domnisoare fine

Dati-vă după perdele

Si-ascultati vorbele mele!!!

De trei saptamani trecute

Vin cu ursul de la munte

Numan' coate si genunchi

Ursul meu l-am cumpărat

Zece mii pe el am dat

Si cu mine l-am luat

La fete de măritat

Ursul meu de la Bacău

Tare-i prost si nătărău

C-a mancat un ciucălău

Ciucălăul era stricat

Ursul meu s-a-ntoxicat

Nu stiu Doamne ce să-i fac

Să-i i-au sange de la cap

De le cap, de la picioare

Vai de mine ursul moare!

Eu sunt doctorul Costică

Si-am in buzunar o sticla

Boala ursului o stiu,

Păhărelul cu rachiu

Ii dau ursului sa bea,

Si pe loc se v-a scula

Scoală ursule de jos

Nu t-e face ca esti prost!

Scoală ursule-n picioare

Să t-e văd cât esti de mare!

La fatra cu trei tăciuni

Fac fetele rugăciuni

Sâmbăta, Duminica

Să s-e poata mârita.

Da cine dracu' să l-e i-a

Că-s bătrane ca mama

Da nici mama nu-i bărtana

Că mai are-un dinte-n gură

Un dinte si o măsea

Să s-e poată mărita!

Foaie verde si-o alună

Ia-ti ursule noapte bună

Si la anul când venim

Sănătosi sa vă găsim!!!”