Câți bani a pierdut România în fiecare an petrecut în afara Schengen. Care sunt efectele și provocările aderării

România pierde anual peste 2 miliarde de euro din cauza neaderării la spațiul Schengen, conform estimărilor ESCC (European Economic and Social Committee).

La această sumă se adaugă aproximativ 90 de milioane de euro pierderi din cauza întârzierilor suferite de transportatori, ceea ce subliniază impactul semnificativ asupra economiei.

Dacă includem și pierderile indirecte, precum întârzierile în livrările de produse perisabile și efectele în lanț asupra competitivității exportatorilor, costurile reale sunt chiar mai mari.

Impact economic direct: pierderi de miliarde anual pentru România

Pentru România, aceste pierderi reprezintă aproximativ 0,7-0,9% din PIB, conform analistului XTB Claudiu Cazacu, și reflectă costurile asociate întârzierilor la frontieră și lipsei accesului complet la piața unică.

Spre comparație, Bulgaria pierde anual circa 834 de milioane de euro, dar procentul din PIB este mai redus față de România.

Efectele negative nu se limitează la costurile directe, ci includ și reducerea atractivității României ca destinație pentru investiții și turism. Spre exemplu, dificultățile transportatorilor pot descuraja investițiile străine directe, care preferă state membre Schengen pentru reducerea riscurilor logistice.

Beneficiile aderării: stimul economic pe termen lung

Aderarea la spațiul Schengen ar genera beneficii economice considerabile, de la reducerea costurilor de transport la stimularea comerțului și a turismului.

Exemplul Croației este relevant: după aderarea în 2023, această țară a înregistrat o creștere de 11,4% a veniturilor din turism și se așteaptă să atingă 15,2 miliarde de euro în 2024.

Pentru România, eliminarea controalelor la frontiere ar facilita fluxurile comerciale și turistice, atât cu Bulgaria, cât și cu restul Uniunii Europene. În plus, accesul mai simplu la piața unică ar îmbunătăți percepția internațională asupra mediului de afaceri din România, stimulând încrederea consumatorilor și a investitorilor.

Provocările aderării: piața muncii și contextul european

În timp ce aderarea la Schengen ar putea facilita comerțul și investițiile, există și riscuri. Unul dintre acestea este intensificarea migrației forței de muncă din România către statele mai dezvoltate din vestul Europei, ceea ce ar putea accentua dificultățile de pe piața muncii, potrivit Adevarul.

Angajatorii români se confruntă deja cu o lipsă acută de lucrători în anumite domenii, iar aderarea ar putea intensifica această tendință.

Pentru a contracara efectele, companiile vor trebui să implementeze programe de retenție a angajaților, inclusiv creșteri salariale, beneficii suplimentare și oportunități de dezvoltare profesională.

În plus, economia europeană traversează o perioadă dificilă, cu un avans modest estimat de 0,8% în 2024 și de 1,3% în 2025 pentru zona Euro. Aceasta înseamnă că România nu va beneficia imediat de o tracțiune economică puternică, ci va trebui să depășească provocările unui mediu economic global incert.

Procesul de aderare și perioada de tranziție

Integrarea completă în spațiul Schengen nu va avea loc instantaneu. Începând cu 1 ianuarie 2024, România va trece printr-o perioadă de tranziție, cu controale selective la granițele cu Ungaria și Bulgaria timp de cel puțin șase luni. Eliminarea totală a controalelor la frontierele rutiere și maritime ar putea dura mai bine de un an.

Riscul reintroducerii temporare a controalelor este, de asemenea, un factor de luat în considerare. Croația, care a aderat recent, a reintrodus verificări la granița cu Slovenia din motive logistice, demonstrând că beneficiile aderării pot fi uneori umbrite de probleme administrative.