Cazul ciudat al femeii care a stat 25 de ani după gratii pentru că a vrut să-și salveze fratele de închisoare

Un tribunal sud-coreean a decis luni că o femeie este nevinovată pentru uciderea tatălui ei, după ce aceasta a petrecut aproape un sfert de secol în închisoare.

Tribunalul districtual Gwangju a achitat-o ​​pe Kim Shin Hye, de 47 de ani, care a fost condamnată în mod greșit la închisoare pe viață pentru uciderea tatălui ei, în anul 2000. Instanța a invocat lipsa probelor și motivul neclar pe care l-ar fi avut femeia pentru comiterea crimei, potrivit The Independent.

Mărturia femeii, care a dus la condamnarea ei în urmă cu peste două decenii, nu a putut fi folosită ca probă întrucât a fost retrasă. 

Kim a spus că a mințit poliția pentru a-și salva fratele de la închisoare. În ciuda faptului că și-a retras mărturia, ea a fost condamnată de Curtea Supremă în 2001.

La acea vreme, procurorii au acuzat-o pe femeie că i-a pus 30 de somnifere în whisky tatălui ei care avea 52 de ani, iar acesta a murit. A fost, de asemenea, acuzată că i-a abandonat cadavrul pe marginea unui drum, la aproximativ 6 km de casa lor din Wando, South Jeollah.

Kim a mărturisit inițial crima, spunând că și-a ucis tatăl pentru că le-a agresat sexual pe ea și pe sora ei mai mică.

Totuși, în timpul procesului, ea și-a retras declarația și a negat acuzațiile de crimă.

„Este posibil ca femeia să fi mărturisit în mod fals crima din diferite motive”, a menționat acum tribunalul Gwangju.

Nu este foarte clar dacă tatăl femeii a murit din cauza somniferelor, întrucât raportul autopsiei nu a indicat că bărbatul a luat vreun tip de drog în doză mare, dar subliniază că bărbatul avea o alcoolemie extrem de ridicată, care i-ar fi putut provoca decesul. 

„Deși există suspiciuni în privința femeii care și-a îndemnat frații să dea declarații false și din cauza neconcordanțelor din propriile mărturii, astfel de circumstanțe nu sunt suficiente pentru a justifica un verdict de vinovăție”, a concluzionat instanța.

După eliberare, Kim le-a spus jurnaliștilor: „Regret profund că nu am putut să-mi protejez tatăl, care a suferit atât de mult și a murit”.