Cazul în care justiția română mai creează un precedent: Cum a fost fraudat bacalaureatul la comanda unui inspector general

O anchetă a procurorilor DNA a scos la lumină o schemă complexă de fraudare a examenului de bacalaureat din 2023 în județul Mureș, orchestrată, conform acuzațiilor, chiar de fostul inspector general școlar Sabin Gavril Pășcan.

Acest scandal, care implică 61 de persoane, inclusiv cadre didactice și elevi, ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului educațional românesc și la modul în care justiția tratează astfel de cazuri, scrie Hotnews.ro.

Mecanismul fraudei

Ancheta a relevat că frauda s-a desfășurat într-un mod organizat, implicând cadre didactice din patru centre de examinare din județul Mureș.

Conform procurorilor, subiectele examenelor naționale erau rezolvate în avans și transmise elevilor în timpul probelor scrise, prin intermediul unor foi de ciornă. Elevii care au beneficiat de acest „ajutor” au fost identificați pe bilețele găsite în telefoanele profesorilor implicați, alături de detalii privind probele la care urmau să primească sprijin.

Inspectorul general Sabin Gavril Pășcan este acuzat că a coordonat acest mecanism, determinând membrii comisiilor de bacalaureat să faciliteze accesul unor elevi la aceste rezolvări.

Metoda implică o complicitate complexă: subiectele erau rezolvate de profesori desemnați într-o cameră specială, înainte de ora 9:00, și distribuite apoi elevilor în jurul orei 10:30.

Acest incident nu este unul izolat. În 2020, corectorii din Alba au descoperit 32 de lucrări identice provenite din județul Mureș, însă cazul nu a fost urmat de o anchetă penală. Acest fapt subliniază o tendință îngrijorătoare: perpetuarea unor practici frauduloase din cauza lipsei de consecințe legale clare.

Implicarea inspectorului general și acuzațiile de corupție

Sabin Gavril Pășcan, fost șef al ISJ Mureș, a demisionat din funcție în vara anului trecut, după ce DNA a anunțat public că este cercetat pentru luare de mită și instigare la abuz în serviciu.

Unul dintre cazurile investigate implică un interpret de muzică populară care a plătit 3.000 de euro pentru a promova examenul. Alte acuzații vizează aprobarea unor transferuri școlare și crearea unor posturi fictive pentru directori adjuncți.

Decizii contradictorii ale justiției

Tribunalul Mureș a emis hotărâri diferite în cazurile celor implicați. Din cele 13 dosare, șapte au fost soluționate, însă doar cinci au dus la condamnări. În două cazuri, instanța a respins acordurile de recunoaștere a vinovăției, motivând că rezolvările subiectelor nu se încadrează în categoria informațiilor confidențiale.

Această interpretare a legii contrastează cu poziția DNA, care argumentează că orice încălcare a confidențialității subiectelor de examen compromite egalitatea de șanse și integritatea procesului educațional.

Cazul de la Mureș scoate în evidență vulnerabilități majore în organizarea examenelor naționale și în capacitatea sistemului judiciar de a sancționa corect astfel de infracțiuni. Mai mult, perpetuarea unor metode de fraudare și lipsa unor pedepse clare pentru toți cei implicați pot genera un precedent periculos.

Explicațiile DNA și necesitatea unei reforme

DNA subliniază că integritatea examenului de bacalaureat este esențială pentru întregul sistem de învățământ și că orice încălcare a regulilor compromite acest obiectiv. Totuși, deciziile contradictorii ale instanțelor și interpretările diferite ale legii complică procesul de aplicare a justiției.