ARTICLE AD BOX
Antena 3 CNN › Externe › „Cel mai scurt război din lume”. Politico: Ce s-ar întâmpla dacă Donald Trump chiar va decide să invadeze Groenlanda
Donald Trump a mai propus și în 2019 ideea anexării Groenlandei la SUA. Foto: Profimedia Images
În 1951, Statele Unite au semnat un acord cu Danemarca prin care se angajau la protejarea Groenlandei de eventuale atacuri – 74 de ani mai târziu, guvernul american pare că a devenit amenințarea la adresa integrității Danemarcei, scrie Politico.
În această săptămână, viitorul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a provocat o undă de șoc în Europa și în NATO după ce a refuzat să excludă posibilitatea unei anexări prin forță a celei mai mari insule de pe planetă, un teritoriu autonom locuit de aproximativ 57.000 de oameni. Groenlanda face parte oficial din Regatul Danemarcei.
Pe lângă Groenlanda, Trump a mai vorbit și de posibilitatea altor formule de expansiune imperialistă a SUA – anexarea Canadei ca al 51-lea stat sau invadarea și reocuparea Canalului Panama.
Pentru Trump, Groenlanda e un teritoriu important ca urmare a poziției sale strategice dar și a bogățiilor – minerale și petrol.
Deși e puțin de discutat în problema cui ar câștiga într-un război între SUA și Danemarca, problema devine mai spinoasă când se iau în calcula ramificațiile juridice ale unui astfel de atac.
Guvernul de la Copenhaga ar putea să pună problema intervenției europene în cadrul unui astfel de conflict – are Uniunea Europeană vreo responsabilitate dacă un membru al său este invadat? De asemenea, situația devine și mai complicată când vine vorba de NATO – poate Danemarca să invoce articolul 5 în momentul în care este invadată chiar de un membru al alianței din care face parte? În plus, care sunt obligațiile pe care SUA le mai au ca parte a acordului din 1951.
David vs. Goliat
SUA are, de departe, cel mai mare buget de apărare – anul trecut a cheltuit 948 de miliarde dolari. Forțele sale armate numără 1,3 milioane de militari, iar unii dintre ei sunt chiar staționați în Groenlanda.
De cealaltă parte, Danemarca a cheltuit 9,9 miliarde de dolari, are doar 17.000 de soldați, iar majoritate echipamentului său greu a fost donat Ucrainei.
Dacă Donald Trump chiar e serios și ar acționa pentru a anexa Groenlanda prin forță, „am avea cel mai scurt război din lumea, nu există capacitate de apărare serioasă în Groenlanda”, spune Ulrik Pram Gad, cercetător senior la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.
Unele nave ale Pazei de Coastă a Danemarcei frecventează zona sud-estului Groenlandei, însă presa daneză scrie că programele software necesare pentru a lovi ținte nu au fost cumpărate niciodată, a adăugat el.
Pram Gad s-a declarat perplex de intențiile lui Trump – „Încearcă să braveze? Am ajuns la diplomație prin amenințări între aliați? Nu știm cu adevărat, însă acesta va fi modul de discuție pentru următorii patru ani”.
Oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul de externe, Lars Lokke Rasmussen, și omologul său american, Antony Blinken, au respins, inițial, comentariile lui Trump ca fiind neserioase.
Totuși, prim-ministra daneză a organizat o întâlnire cu lideri de partid, joi, pentru a discuta problema, în timp ce Rasmussen a revenit asupra reacției sale nonșalante inițiale – „Luăm lucrurile foarte în serios, dar nu avem nicio ambiție de a escalada totul într-un război al vorbelor cu un președinte care urmează să ajungă la Casa Albă”, a spus el.
Pe baza pactului din 1951, Statele Unite au acceptat obligația juridică de a apăra Groenlanda dacă masiva insulă arctică ar fi atacată, mai ales având în vedere incapacitatea forțelor armate daneze de a proteja un astfel de teritoriu fără ajutor.
„Danemarca a fost mereu foarte conștientă că nu poate apăra Groenalanda de nimeni de una singură. Dacă Trump chiar ar încerca să îl obțină prin forță, întrebarea e cu cine s-ar lupta americanii? Cu ei înșiși? Armata lor e deja acolo și e angajată să protejeze insula”, spuen Kristian Soby Kristensen, cercetător senior la Centru pentru Studii Militare al Universității din Copenhaga.
SUA și-a redus semnificativ prezența militară pe insulă după ce s-a terminat Războiul Rece, dar un sistem radar de avertizare rapidă rămâne la baza spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. E vorba de o instalație cheie care poate ajuta la detectarea rachetelor balistice și a navelor spațiale, inclusiv a posibilelor rachete nucleare lansate de Rusia.
De cealaltă parte, forțele armate ale Danemarcei fie nu sunt suficient echipate, fie nu au un antrenament adecvat pentru a rezista unei invazii americane – „Militarii danezi s-au ocupat de activități mult mai plictisitoare de menținere a păcii”, explică Soby Kristensen, care spune că principala activitate a lor este aceea de patrulare și desfășurare de nave.
Danemarca face, totuși, eforturi
În decembrie anul trecut, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a anunțat un nou pachet de consolidare a apărării, în valoare de peste zece miliarde de coroane, pentru a cumpăra drone cu rază lungă, noi patrule pe sanie și două vase de inspecție.
Banii au fost folosiți și pentru a angaja mai mulți oameni la Comandamentul Arctic al Danemarcei din Nuuk. De asemenea, aeroportul Kangerlussuaq a fost modernizat pentru a putea acomoda folosirea avioanelor de luptă F-35.
Aceste cheltuieli și modernizări s-au făcut tot la presiunea americană, inclusiv cea din perioada primului mandat al lui Doanld Trump, conform lui Marc Jacobsen, profesor asociat la Royal Danish Defence College.
Deși forțele armate ale Danemarcei sunt mult mai mici decât cele americane, guvernul de la Copenhaga este, totuși, unul dintre cele care a făcut eforturi serioase pentru a-și consolida apărarea după declanșarea invaziei rusești în Ucraina.
Danemarca a cheltuit 2,37 la sută din PIB pe apărare anul trecut, peste ținta de doi la sută a NATO și plănuiește noi creșteri. Forțele aeriene daneze înlocuiesc și flota F-16 cu avioane moderne F-35 și caută, în prezent, să obțină sisteme de apărare aeriană.
Pe de altă parte, armata daneză și-a și redus stocurile semnificativ după ce a trimis armament, sisteme de artilerie și tancuri Ucrainei invadate. În orice caz, echipamentele donate ar fi fost puțin importante în economia unui război direct cu SUA în Groenlanda – „Singura metodă de acționa militar acolo este pe mare sau aerian, luptele terestre nu au prea mult sens în Groenlanda”.
În același timp, dacă ar vrea să opună rezistență folosind puterea legitimității juridice, guvernul de la Copenhaga ar putea cere ajutor de la Uniunea Europeană. Miercuri, ministrul de externe francez a spus că UE nu va permite o anexare a teritoriului său suveran, însă e neclar cât de mult ar putea UE să ajute Danemarca în cazul unei invazii.
În cazul unei „extrem de teoretice” invazii americane a Groenlandei, clauza de asistență mutuală din articolul 42 al Tratatului UE ar putea fi activată, a declarat un purtătorul de cuvânt al Comisiei, săptămâna aceasta.
Totuși, clauza este „lipsită de substanță în acest moment și în forma curentă pentru că nu există nicio forță militară reală în spatele ei”, spune Daniel Fiott, de la Centrul pentru Securitate, Diplomație și Strategie de la Școala de Guvernare din Bruxelles.
Este, de asemenea, neclar dacă articolul 5 din tratatul NATO poate fi activat împotriva unui aliat.
„În fapt, ce s-ar întâmpla ar fi că un membru NATO anexează teritoriul unui alt membru NATO. Am fi într-o zonă complet necunoscută. Dacă stăm să ne gândim, nu ar avea niciun sens”, spune Agathe Demarais, cercetătoare la Consiliul European pentru Relații Externe.