Cel mai vechi tobogan din România încă rezistă în parcul Floreasca din București. „Drumul spre școală începea obligatoriu aici”

Printre blocurile unui cartier cu case și apartamente de sute de mii de euro încă există urme de mai bine de șase decenii. Vorbim de unul dintre cele mai vechi tobogane care mai sunt în picioare în România. Toboganul de beton de zece metri înălțime a „ținut” sute de mii de copii.

„Noi ne bucuram să ne dăm în leagăne, în balansoare și pe tobogane”

„Drumul spre școală începea obligatoriu aici. Ne aruncam ghiozdanele la baza toboganului și până sus în vârf era o adevărată întrecere pe scările duble. După câteva ture pe tobogan și porția de distracție ne duceam la școală”, spune domnul Eusebiu.

Acesta stă la câțiva pași de toboganul de beton ridicat în anii ’60 și-și amintește cu nostalgie de zilele când „de dimineață până seară abia prindeai loc să te dai pe beton”.

„Pe vremea noastră nu exista internet, tablete și toate nebuniile din ziua de azi. Noi ne bucuram să ne dăm în leagăne, în balansoare și pe tobogane. Mai târziu am descoperit ștrandurile și nu era weekend să nu mergem în grup de la școală sau de la liceu să ne băgam în «lighean», cum ne plăcea nouă să zicem”, mai punctează domnul Eusebiu.

Recomandări

O judecătoare și amicul ei interlop, prinși cu „praf alb pe nas”. Ana Maria Chirilă îi acuză pe procurori că ar fi bătut ilegal palma cu SRI pentru a o înregistra

Informațiile despre toboganul din parcul Floreasca sunt foarte puține. Cei mai în vârstă localnici spun că acesta a fost ridicat în 1963, 1964 și că ani la rând a fost bijuteria cartierului, dar și a Bucureștiului. Acesta este din beton armat, iar în lume au început să se construiască tot în acea perioadă.

Toboganul din Floreasca e scos din uz de ani buni

„Toboganul din beton armat a devenit popular în ștranduri și parcurile acvatice. Aceste tobogane mari și înalte au fost construite în formă de spirală, iar utilizatorii se deplasau pe ele folosind un tub din plastic”, notează cei de la Nordinova. În Floreasca, acesta a apărut într-un simplu parc.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 13

Acum, toboganul din sectorul 2 încă rezistă, dar e scos din uz. Autoritățile locale au sudat două bucăți mari de tablă pe primele scări ale acestuia pentru ca micuții să nu mai poată ajunge în vârf.

Chiar și așa, cei mici fentează scările și escaladează betonul, apoi distracția e garantată. Chiar dacă acesta se află într-o stare ridicată de degradare, fiind un adevărat pericol, ținând cont că nu are niciun fel de protecție pentru cei ce-l utilizează.

Recomandări

A fost furat Coiful dacic de la Coțofenești, expus la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Poliția a anunțat sâmbătă o explozie urmată de un jaf| VIDEO

Istoria toboganului a început în China

Toboganele sunt peste tot în lume la mare căutare, în special de cei mici. Dar cum și unde au apărut pentru prima dată?

„Se pare că primele tobogane au fost construite în timpul dinastiei Han din China în jurul anului 200 î.Hr. Aceste tobogane primitive erau construite din lemn și pietre și erau folosite pentru transportul cărbunelui”, după cum notează Nordinova.

„În timp, toboganele au devenit o atracție populară la târguri și festivaluri, iar în secolul al XIX-lea, toboganele au început să fie construite în parcurile de distracții în America de Nord.

În Europa, toboganul a început să devină popular în secolul al XVIII-lea. În Anglia, toboganul era folosit la patinajul pe gheață, pentru a accelera viteza și a face mai interesantă experiența de patinaj”, mai notează sursa citată.

Detalii despre parcul Floreasca din București

Parcul Floreasca a fost proiectat în perioada 1961-1963 pe locul unde se afla „groapa Floreasca”, o mahala a Bucureștiului interbelic. După anul 1989, parcul a devenit proprietate privată, dar în anul 2008 a fost preluat de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

În secolul al XVI-lea exista o atestare documentară a moșiei „Florești de pe Colentina”. Ulterior, alte documente arată că o parte din această moșie a aparținut domnitorului Șerban Cantacuzino. La sfârșitul secolului al XIX-lea, zona a fost parcelată, s-au construit case și s-au trasat străzi, printre care și Calea Floreasca. În anul 1922, ca urmare a acestei extinderi spre nord a orașului, a apărut cartierul Floreasca.

Alexandru Ofrim, în cartea „Străzi vechi din Bucureștiul de azi”:

Recomandări

Raportul CIA despre România în anul 1994: „Țară aflată la mila unor state europene puternice, precum Rusia și Germania”

Conform celor de la zilesinopti.ro, „lucrările au constat în refacerea aleilor, plantare arbori și gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii și realizarea sistemului de iluminat nocturn”.

Urmărește-ne pe Google News