ARTICLE AD BOX
Contradicția între „îmi iau soarta în mâini” și ploconeală fără limite nu e sesizată de prea mulți. Iar asta pentru că avem un tipar. Ani buni, din problemele cu justiția a ieșit o lungă smiorcăială în rapoartele către exterior; din dorința de a lua puterea a ieșit o lungă lustruire a culoarelor lobbystice de la Washington și Bruxelles.
Elitele românești nu știu altă cale. Așa au făcut și cei care se dau europeniști, și-au câștigat puncte lăudându-se cu propriul servilism, iar acum se pare că avem competiție în oportunisme de doi lei. Cum în Europa nu mai ai cui să-i pupi mâna, SUA au rămas singure pe piața oportunismului. Toate astea se lasă, de obicei, cu cheltuială multă și inutilă, fie că luăm armament pentru că a primit Iohannis șapcă, fie că vom lua și mai mult armament pentru că o să primească Simion și Ponta câte un breloc, mesajul e tot ăla: niște măscărici care se luptă pentru un loc în față.
Când erau democrații la putere, vuia ambasada SUA de vizitatori români care să raporteze ce fac alții și de ce sunt buni ei. Abia făcea față lingușelilor ziariștilor și politicienilor Victoria Nuland, reprezentanta democraților turbați care au și împins estul Europei în criza de azi (facțiunea democrată pusă pe războaie și afaceri din războaie, cu Hillary Clinton în frunte), cea care urla după Maidan-ul din Kiev „Fuck EU!”. S-au dus vremurile acelea, nu și obiceiurile.
Recomandări
Imagini emoționante cu românca răpită de Hamas. Cum se simte Doron Steinbrecher după eliberare și unde se află
A venit Trump la putere și s-a declanșat noua competiție de pupat mâna hegemonului. Unii știu să pupe mâini, indiferent de cine vine la putere. Dar au apărut competitori puternici noi. Ponta și Simion s-au dus să caute material de selfie. Mai mulți se vor reprezentanți ai lui Trump pe pământ românesc.
Cu venirea lui Trump devine dominantă o viziune extrem de conservatoare, pe de-o parte, și foarte orientată către protecționism și oligarhie din punct de vedere economic. Seamănă destul de mult cu Putin în acest fel de a vedea lumea, lucru care derutează multe minți odihnite. Europa pierde, mai ales Germania, din tăierea gazului ieftin rusesc, iar Trump anunță că se închide orice tratat „verde”, pentru că el vrea să foreze și să exporte. Deci jumătate din misterul păcii cu Putin s-a lămurit: o să iasă o pace de-o să-i usture pe europeni, cu energie americană scumpă, fără gaze ieftine, dar și o pace scumpă militar, din moment ce vrea să împingă cheltuielile membrilor NATO spre 5% din PIB. Ca să obțină așa ceva, atunci zona trebuie ținută „călduță”, amorțită, atât cât să împiedice reluarea legăturilor economice ale Rusiei cu Europa.
Să mai spunem că de criza climatică o să ne mai amintim doar din câte un cataclism în altul, și asta doar dacă incendiul sau inundațiile lovesc prin lumea civilizată?
Recomandări
Călin Georgescu nu va fi lăsat să candideze la alegerile prezidențiale 2025, spune Gigi Becali: „Serviciile secrete trebuie să intervină la CCR”
O Uniune Europeană slabă social am avut și până acum, iar suveranismul se întărește oricum în mai multe țări. Nu piața comună va suferi imediat, că doar le plac banii și suveraniștilor mai mult decât globaliștilor, însă tendința de a presa către protecționisme va duce încet, încet către o fărâmițare a unei piețe comune. Iar UE avea oricum această problemă: e doar o piață, nu e o comunitate, n-a lucrat la vreun tip de coeziune socială transnațională.
Capetele elitelor politice românești, slab mobilate, nu au făurit nicio strategie europeană pentru România, pentru că e mai ușor de înțeles discursul american. Iar acum, de când a venit Trump, vine o politică de „prietenii celui mai puternic” care poate fi înțeleasă și de clasa zero. Problema e că nu se potrivește suveranismul unei superputeri care-și tipărește dolari cu suveranismul unor țări estice care urlă „comunism” de îndată ce mai taxezi câte o afacere, dar ele sunt oricând pe cale să devină coșmar social pentru milioane de oameni.
Crypto-politica
Diferența mare față de primul mandat al lui Trump va fi creșterea dezinformării și implicarea înaltei tehnologii în politica de supraveghere și protecționism. Presa clasică e praf, noua „presă” e deținută pe față de interese clare și dure. La inaugurarea lui Trump, toată floarea cea vestită a „sistemului” poza în antisistem, în urletele extaziate ale poporului „eliberat”. Da, trebuia făcut ceva cu un sistem anchilozat și indiferent la nevoile de jos cum au impus ultimele regimuri democrate, dar, din prea multă ură pentru ei, au fost aduși tătucii cinismului. Șefii Google, Amazon, Apple, Facebook, cu Musk în frunte, s-au spălat repede pe mâini de liberalism și se apucă de umflat statuia gonflabilă a lui Trump, pentru că sunt bani serioși de făcut.
Recomandări
Crin Antonescu, atac la românii care l-au votat pe Călin Georgescu: „Cum au votat cu o fantomă? Un drog ieftin și distrugător”
Există o autoare a unor cărți proaste, dar foarte iubită de antreprenorii IT-iști: Ayn Rand. În romanele ei, afaceriștii sunt pionierii, eroii lumii de azi, oamenii care ne vor salva, nu sunt niște simpli lipitori la bugetele de stat, cum e Musk, și nu sunt simple efecte ale politicilor antistat, dar monopolistice în același timp. Asta vom tot auzi ani buni despre eroi ai businessului care-și cumpără rețele de socializare și acolo taie și spânzură.
Gândirea asta de tip Silicon Valley a fost tot timpul acolo în fundal, în rețele obscure în care frustrările de incel se amestecau cu politica de tip „să se taie tot și să se lase liber paradisul pieței libere”. Tocmai piața liberă a dus la oligarhia digitală de care Biden ne-a vorbit speriat în discursul de adio. Democrații au profitat primii de leviatanul digital, acum a venit rândul conservatorismului care se dă „poporul”.
Ce spun ăștia pe scurt? Să se taie bugetarii, să nu mai cheltuim aiurea cu educație, sănătate, cine are bani să-și cumpere. Să mai tăiem și din drepturile etniilor și minorităților sexuale. Și totul va fi bine. Sunt mulți semidocți care urlă același lucru aici. Or, la marginea lumii vestice, ori îți faci un plan în care ai un stat puternic și jucător, ori, dacă speri să te bați tu pe piața liberă și să câștigi, poți la fel de bine să-ți dai și foc la casă în avans, șansele sunt tot alea.
Asta e crypto-politică. Păcănele pentru miliardari, la care pun botul și mulți amărășteni care în loc să lase alocația copilului pe card se apucă de „trade” cu crypto-moneda lui Trump.
Crypto-politica înseamnă antidemocrație pe față. Adică ei pretind că aveau nevoie de Trump ca să aducă libertate. A menținut TikTok în America, dar, Dumnezeule, când americanii au deschis TikTokul zilele trecute au găsit un anunț cu mulțumiri președintelui Trump care l-ar fi făcut să roșească pe Kim Jong-un! (sursa). Cazul TikTok ne arată clar direcția: în numele democrației, de fapt, se forțează preluări de piață și mișcări tot în favoarea oligarhiei de care vorbea Biden.
Un comentator politic, Curtis Yarvin, susținut de toată floarea Silicon Valley și citat cu sfințenie de vicepreședintele Vance, a zis-o pe față (în New York Times!, zilele trecute): în SUA e nevoie de un CEO, un fel de dictator. Deci asta e, țara se conduce ca o firmă. Care e problema democrației? E „slabă”, zice comentatorul. În loc de concluzie, când mai auziți vreunul că se vaită că nu e liber și că nu e democrație, mai puneți-i vreo două, trei întrebări și o să vedeți că visează la o dictatură condusă cu inteligență artificială, una din aia care taie taxele și le dă celor care muncesc cu adevărat, unor Musk, Zuckerberg, Bezos, banii care li se cuvin.
Foto: Profimedia
Urmărește cel mai nou VIDEO