Cum se vor împărți gazele din Marea Neagră. Zăcământul Neptun Deep va concura la export cu fabrica Dacia de la Mioveni

Aceștia compară exportul de gaze pe care îl va realiza România cu exportul pe care îl face Dacia de la fabrica de la Mioveni. Statul român vrea însă revigorarea petrochimiei în țara noastră și creșterea producției de îngrășăminte.

Petrom și Romgaz vor avea câte 4 miliarde de metri cubi în plus

Reamintim, Petrom și compania de stat Romgaz dețin în proporții de câte 50% acțiuni la Neptun Deep, un zăcământ imens, de 100 de miliarde de metri cubi de gaze aflat pe platoul continental românesc al Mării Negre.

Producția este estimată să înceapă în anul 2027, anual urmând să se extragă între 8 și 10 miliarde de metri cubi de gaze din el.

Astfel, Petrom și Romgaz vor avea încă 4-5 miliarde de metri cubi disponibili.

Consumul intern este deja aproape acoperit

Dar România este deja aproape independentă în privința gazelor: conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2024, producția României a fost de 6,912 milioane de tone echivalent petrol (tep), conform Economica.net. Cantitatea este echivalentă cu 8,23 de miliarde de metri cubi de gaze.

Aceasta este împărțită în proporții aproape egale între Romgaz și Petrom.

La aceasta se mai adaugă 1,612 milioane tep, adică alte 1,92 de miliarde de metri cubi de gaze importate. Cantitatea de gaze importată a fost mai mică cu 15,7% în 2024 față de 2023, conform datelor oficiale.

Recomandări

Imagini emoționante cu românca răpită de Hamas. Cum se simte Doron Steinbrecher după eliberare și unde se află

Romgaz va alimenta populația și Basarabia

În acest context, analiștii estimează că mare parte din gazele produse în Marea Neagră vor fi exportate, la prețul pieței.

Sebastian Burduja, ministrul energiei, a anunțat deja că Romgaz – companie deținută în proporție de 70% de stat – va ataca sectorul consumatorilor casnici, la fel cum Hidroelectrica vinde curent electric populației.

De asemenea, Romgaz ar urma să exporte mai mult în Republica Moldova.

„Am dat mandat ambelor companii – și nu numai – să își extindă operațiunile din zona de furnizare și pe alte piețe din regiune, pe termen mediu, după validarea unor rezultate pozitive pe piața locală. Prefer să depindă alții de noi decât noi de alții”, a spus Burduja în data de 9 ianuarie.

De altfel, Ministerul Energiei vrea să blocheze vânzarea operațiunilor E.ON din România către grupul maghiar MVM – operat de stat – din cauza contractelor pe care acesta le are cu giganții ruși Gazprom și Rosatom.

E.ON furnizează gaze în jumătatea nordică a țării și curent electric în regiunea Moldovei. O achiziție de către MVM ar însemna dependența de gazele Gazprom, via Ungaria.

Petrom va exporta

De partea cealaltă, Petrom a semnat deja un contract cu nemții de la Uniper pentru livrarea a 1,4 miliarde de metri cubi de gaze în Germania, către Uniper, pe o perioadă de 5 ani.

Recomandări

Călin Georgescu nu va fi lăsat să candideze la alegerile prezidențiale 2025, spune Gigi Becali: „Serviciile secrete trebuie să intervină la CCR”

Astfel, exportul anual ar fi de circa 300 de milioane de metri cubi de gaze.

Companiei îi mai rămân astfel alte 3,7 miliarde de metri cubi pe care să îi comercializeze.

Exemplul Dacia

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că producția de gaze a României se va dubla, dar economia țării noastre nu va putea să absoarbă restul de gaze, astfel că mare parte vor fi exportate.

„Interesul unei companii este să vândă gazele cât mai aproape de locul de producție, pentru a nu plăti tarife de transport. Ca să vândă gazele în Germania, Petrom trebuie să transporte gazele în sistemul românesc, în cel din Ungaria și în cel din Austria. Acest lucru îi adaugă 20 de euro pe fiecare MWh”, spune Chisăliță.

„Ce preempțiune, dacă noi nu avem nevoie de ele?”

Acesta acuză conspirațiile naționaliste colportate de fanii lui Călin Georgescu, care a cerut anterior naționalizarea tuturor resurselor.

„E o prosteală de-a fanilor lui Georgescu. Echivalentul e ca și cum ne-am supăra că Dacia vinde mașini în Franța”, spune Chisăliță, fost director în trecut al Romgaz.

Conform legislației, statul român are drept de preempțiune pentru gazele din Marea Neagră, iar producătorii, înainte de a-l licita, trebuie mai întâi să ofere Administrației Naționale a Rezervelor de Stat posibilitatea de a le achiziționa la prețul pieței.

Recomandări

Crin Antonescu, atac la românii care l-au votat pe Călin Georgescu: „Cum au votat cu o fantomă? Un drog ieftin și distrugător”

„Preempțiunea o faci dacă ai nevoie de gaze. Ce preempțiune să ai dacă nu-ți trebuie?”, continuă acesta.

Prețul pieței

Acesta mai subliniază un aspect ignorat: toate tranzacțiile trebuie făcute la prețul pieței, din cauza costurilor și a aspectelor de concurență.

„Gazele din Marea Neagră sunt gaze cu costuri mari, nu sunt precum cele din onshore (de pe uscat – n.r.), cu sonde făcute acum 100 de ani și amortizate. Acolo trebuie compensată valoarea investițiilor, trebuie dați înapoi banii băncilor cu dobândă. Apoi trebuie acoperite costurile, acoperite taxele și să ieși și pe profit pentru că Petrom e listată pe bursă la Londra și la București. Nu poți lucra în pierdere, pentru că altfel scad acțiunile și vin investitorii la tine”, explică Chisăliță.

Atât Petrom, cât și Romgaz sunt listate la Londra și la București pe burse.

Inclusiv Romgaz va trebui să vândă la prețul pieței, arată Chisăliță, deoarece are o cotă mare de piață, iar tranzacțiile sub media pieței ar ridica suspiciuni din partea autorităților de concurență, mai spune el.

Plafonarea, taxa pe stâlp și investițiile

La toate acestea se adaugă puzderia de taxe și măsuri luate de stat, unele care se bat cap în cap.

În acest moment, prețul gazelor este plafonat, dar măsura expiră la finalul lunii martie. Sebastian Burduja, ministrul energiei, a afirmat că plafonarea ar putea fi extinsă cu 3-6 luni.

Pe lângă plafonare, Guvernul a adoptat și o „taxă pe stâlp” de 1% din valoarea activelor, măsură care descurajează investițiile, deoarece crește costurile companiilor.

Statul nu a pregătit liberalizarea

„Statul nu trebuie să se bage acolo unde nu trebuie să se bage. Statul putea să scadă costurile, să scadă fiscalitatea, să crească transparența. Statul a avut un an să pregătească liberalizarea, nu avem absolut nicio virgulă. Nimeni nu e pregătit, nici populația, nici furnizorii. Dacă nu se rezolvă în două săptămâni o să avem cel mai mare blocaj de pe piața europeană”, avertizează acesta.

Mai mult, Chisăliță spune că statul român este principalul beneficiar al vânzării gazelor din România, indiferent unde sunt acestea comercializate.

„Un procent de 70% din prețul gazelor ajunge la stat prin accize, TVA, impozit pe profit, suprataxare. Hai să nu fim dobitoci!”
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă

Guvernul vrea ca Petrom să investească în petrochimie

Dar exportul de resurse în sine nu este o strategie tocmai potrivită, căci România exportă grâu și porumb și importă cea mai mare parte a mâncării.

Astfel, Guvernul vrea procesarea în România a gazelor pentru a aduce valoare adăugată mare.

Spre comparație, OMV are operațiuni de petrochimie în Austria prin Borealis, unde are 75% din acțiuni, iar restul de 25% sunt deținute de ADNOC, compania petrolieră din Emiratul Abu Dhabi.

În luna octombrie, premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu șeful OMV, Alfred Stern, căruia i-a spus că Petrom ar trebui să investească în industria chimică, potrivit site-ului de profil E-nergia.ro.

„Cu şeful OMV am avut o discuție, fiindcă domnia-sa știa de noile măsuri cu reindustrializarea României. Avem o mare problemă – importăm de aproximativ 13 miliarde produse chimice. În primul rând, îngrășămintele atât de necesare agriculturii. Am avut o discuție pentru a lărgi sfera de business pe care o desfășoară în România”, spunea atunci Ciolacu.

Combinate de îngrășăminte

Acesta mai afirma că 80% din prețul îngrășămintelor îl reprezintă gazele, iar România importă 65% din necesar.

Premierul a spus atunci că are discuții cu 3-4 companii pentru revigorarea combinatelor chimice.

Burduja declara, la rândul său, că a dat ordin Romgaz și altor companii de stat să participe la revigorarea industriei petrochimice.

„Cu acest consum să putem da valoare adăugată cu adevărat gazului, nu doar să-l ardem la aragaz sau chiar şi în centrale pe gaz”, a arătat ministrul.

Petrom a închis petrochimia în România, dar OMV are în Austria

Petrom a avut un combinat ce producea îngrășăminte chimice la Doljchim, dar l-a închis în 2010. De asemenea, austriecii au închis și rafinăria Arpechim Pitești, care avea la rândul său operațiuni de petrochimie.

Alte combinate chimice românești s-au închis odată cu insolvența grupului InterAgro, patronat de omul de afaceri Ioan Niculae: Amonil Slobozia, Nitroporos Făgăraș, Viromet Victoria, Amurco Bacău, Azochim Săvinești și Donauchem Turnu Măgurele.

În fine, combinatul Azomureș din Târgu Mureș s-a tot închis și deschis în ultimii 3 ani, din cauza fluctuațiilor prețului gazelor.

Ziarul Puterea a scris că omul de afaceri Ștefan Vuza ar putea prelua Azomureș de la compania elvețiană Ameropa. Vuza mai deține Chimcomplex Borzești și Oltchim Râmnicu Vâlcea, dar și multe alte uzine.

Urmărește-ne pe Google News