De azi, românii călătoresc fără controale în vămi. Ministrul Predoiu a trecut simbolic, de Revelion, granița cu Bulgaria

România a intrat, miercuri, 1 ianuarie 2025, pe deplin în Spațiul Schengen. Ministrul de Interne Cătălin Predoiu și omologul său bulgar Atanas Ilkov au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră dintre cele două ţări, la punctul de trecere de la Giurgiu-Ruse de pe podul de peste Dunăre, marcând astfel aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen, în urma abolirii controalelor la frontierele terestre interne. 

Cătălin Predoiu a participat în noaptea dintre ani la activitatea de celebrare a eliminării controlului la frontiera terestră a României cu Bulgaria, ca urmare a intrării în spațiul Schengen.

„Este cu adevărat un moment istoric. Este un moment plin de semnificații politice, dar și cu consecințe practice deosebite pentru fiecare cetățean român, pentru companiile românești și cele bulgare, pentru companiile care operează în cele două țări, pentru țările noastre și pentru Europa. România și Bulgaria au dus la bun sfârșit nu numai un proiect de țară, ci și un proiect european important. Prin efortul și succesul lor alături de partenerii europeni, România și Bulgaria au demonstrat nu numai că sunt țări membre ale UE, parteneri puternici, dar au demonstrat că UE rămâne un proiect viabil, un proiect cu viitor. Prin intrarea în spațiul Schengen, integrarea în UE a României este deplină și irevocabilă. Este un act de prezent, dar este și un act de viitor pentru țările și popoarele noastre”, a spus Cătălin Predoiu.

În timpul primelor şase luni ale apartenenţei la Schengen ale ambelor ţări, va fi aplicată o metodă de „analiză a riscului" în cazul unora dintre vehicule, care vor fi separate din fluxul de pasageri şi verificate la punctele desemnate, dar aceasta nu îi va afecta în niciun fel pe ceilalţi utilizatori ai drumului.

Principalul motiv al controlului este prevenirea transportului imigranţilor ilegali, a declarat Dimitar Ciorbadjiev, şef al directoratului regional al poliţiei din Ruse.

Odată cu intrarea Bulgariei şi României pe deplin în spaţiul Schengen, maşinile care călătoresc în România vor plăti taxa de pod pe partea bulgară, vor traversa podul, iar pe partea română numai o mică parte din ele vor fi supuse controalelor de frontieră în baza metodei „analizei de risc". Se va proceda similar şi în direcţia opusă. Acest lucru este valabil şi pentru vehiculele grele de mărfuri.

În ultimele 24 de ore înainte de intrarea în Schengenul terestru, un număr total de 930 de camioane au trecut pe pod în ambele direcţii. Dintre acestea, 412 au intrat în Bulgaria şi 518 au părăsit-o. Se aşteaptă ca traficul să fie lejer miercuri.

Începând din această noapte, călătoriile între România și celelalte state membre Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei, vor fi similare unei deplasări în interiorul țării.

Călătorii trebuie totuși să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, cum ar fi cartea de identitate sau pașaportul. Polițiștii de frontieră români vor efectua controale nesistematice și aleatorii în limita a 30 de kilometri de la linia de frontieră.

Cătălin Predoiu: „Este un risc asociat intrării în spațiul Schengen”

Într-un interviu exclusiv oferit marți pentru Antena 3 CNN, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a vorbit despre riscurile și provocările asociate aderării României la spațiul Schengen, subliniind că traficul de droguri și migrația ilegală sunt priorități pentru autorități.

„Este un risc asociat intrării în spațiul Schengen, un risc cu care s-au confruntat toate țările care au intrat în spațiul Schengen și ne-am pregătit corespunzător în acest sens. Oricum, lupta contra traficului de droguri este o prioritate a Ministerului Afacerilor Interne, dar pregătirea înseamnă o mai mare integrare între Poliția de Frontieră, Poliția Română, respectiv între aceste două poliții ale noastre și polițiile similare din statele vecine și nu numai statele vecine” a spus Predoiu pentru Antena 3 CNN.

Ministrul a împărtășit și momente-cheie din negocierile cu omologul său austriac, Gerhard Karner, inclusiv strategii diplomatice care au dus la deblocarea discuțiilor și la obținerea unei victorii importante pentru România.

„Prima întâlnire a fost interesantă pentru acolo am schimbat complet regulile jocului împreună și îmi aduc aminte că ministrul Karner a fost puțin surprins. În primă fază, să așteptau la un alt tip de abordare, la o abordare punitivă, bazată pe reproș. Se aștepta la același discurs legat de faptul că îndeplinim condițiile și nu suntem acceptați. Am deschis linii de discuție privind interesele noastre economice, adică în perspectivă. Am arătat că important să rezolvăm acest dosar și în perspectiva economică. A fost într-o primă fază surprins. Cred că a așteptat să vadă dacă e doar vorba de un discurs de introducere protocolar, dar pe măsură ce a avansat, discuția s-a deschis din ce în ce mai mult și am și am convenit câteva lucruri de care ne-am ținut”, a povestit ministrul de Interne.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul începând cu 1 ianuarie 2025

I. La frontiera româno-ungară:

1. Petea, judeţul Satu Mare - rutier;
2. Carei, judeţul Satu Mare - feroviar;
3. Urziceni, judeţul Satu Mare - rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor - feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor - rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor - feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor - rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor - rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad - rutier;
10. Curtici, judeţul Arad - feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad - rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad - rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;

II. La frontiera româno-bulgară:

1. Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj - rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt - portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman - rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman - rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi - portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi - rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa - rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa - rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa - rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa - rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa - rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu - rutier (bac).

III. Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă:

1. Brăila, judeţul Brăila - portuar;
2. Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;