De ce vrea Trump atât mult Groenlanda. Ce resurse are cea mai mare insulă din lume

Marți, Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, președintele ales Donald Trump, a declarat că o dorește cu insistență, în ciuda afirmațiilor ferme din partea Groenlandei că nu este de vânzare.

Trump Jr. a descris vizita drept „o mică aventură”, declarând pentru CNN: „Ca iubitor al naturii, sunt încântat să vizitez Groenlanda săptămâna aceasta.” Cu toate acestea, vizita a alimentat speculațiile cu privire la planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic.

Achiziționarea Groenlandei - ”o necesitate absolută”

În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în timpul primului său mandat pentru ca SUA să achiziționeze Groenlanda, numind acest lucru „o necesitate absolută”. Întrebat marți la o conferință de presă dacă exclude utilizarea „coerciției economice sau militare” pentru a obține Groenlanda — sau chiar Panama, pentru care Trump a declarat, de asemenea, interes — președintele ales a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura în legătură cu niciuna dintre aceste două opțiuni, dar pot spune atât: Avem nevoie de ele pentru securitatea economică.”

Trump consideră că posesia Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA. Totuși, experții subliniază că interesele ar putea viza și resursele naturale bogate ale insulei, inclusiv metale rare, care ar deveni mai accesibile pe măsură ce încălzirea globală topește gheața teritoriului.

Poziția geopolitică strategică a Groenlandei

Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, cu o populație de peste 56.000 de locuitori, este o fostă colonie daneză și acum un teritoriu autonom al Danemarcei. Insula ocupă o poziție geopolitică unică, între SUA și Europa, iar capitala Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga.

Aceasta este considerată de mult timp esențială pentru securitatea SUA, mai ales pentru a respinge un posibil atac din partea Rusiei, explică Ulrik Pram Gad, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale. Groenlanda se află de-a lungul Pasajului de Nord-Vest și face parte din coridorul strategic Groenlanda-Islanda-Marea Britanie.

Ideea achiziției Groenlandei nu este nouă. În 1867, președintele Andrew Johnson a analizat posibilitatea de a cumpăra insula, imediat după ce a achiziționat Alaska. La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru Groenlanda. Deși niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, SUA a obținut o bază aeriană în Groenlanda în 1951, acum numită Pituffik Space Base, dotată cu un sistem de avertizare a rachetelor.

Resursele valoroase ale Groenlandei

Un alt motiv pentru interesul lui Trump sunt resursele naturale ale Groenlandei, inclusiv petrol, gaze și metale rare esențiale pentru tehnologiile verzi și echipamentele militare, explică Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.

China domină în prezent producția globală de metale rare și a amenințat deja să limiteze exporturile acestora. Groenlanda ar putea reprezenta o sursă bogată de astfel de resurse critice, reducând dependența SUA de China. „Cred că Groenlanda este, în esență, despre menținerea Chinei deoparte,” a declarat Dodds.

Oportunități în contextul topirii gheții

Topirea gheții și temperaturile arctice în creștere transformă Groenlanda într-un punct fierbinte al crizei climatice. În același timp, unii văd oportunități economice, cum ar fi deschiderea unor noi rute de transport maritim. Traficul maritim arctic a crescut cu 37%  până în 2024, conform Consiliului Arctic.

Totuși, Klaus Dodds avertizează că navigarea în aceste ape rămâne periculoasă. Resursele naturale ar putea deveni mai accesibile, dar criza climatică nu a avut încă un impact semnificativ în acest sens, explică Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea Durham.

Este achiziția posibilă?

Atât guvernele din Danemarca, dar și din Groenlanda s-au opus categoric ideii că insula ar putea fi cumpărată. „Nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate,” a scris premierul Groenlandei, Múte Egede, pe Facebook.

În același timp, Groenlanda își intensifică cererile de independență față de Danemarca. Însă provocările economice rămân o piedică majoră. Și asta deoarece Groenlanda depinde de un grant anual de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei.

„Ce ar face Groenlanda dacă Trump ar oferi, de exemplu, 1 miliard de dolari anual pentru o asociere diferită?” a întrebat Dodds.

Pentru moment, rămâne neclar cât de departe va merge Trump cu planurile sale. „Nimeni nu știe dacă este doar bravură, o amenințare pentru a obține altceva sau dacă este într-adevăr ceva ce dorește să realizeze,” a concluzionat Ulrik Pram Gad.