Directorul Institutului „Elie Wiesel” avertizează că dușmanul democrației nu e TikTok, ci extrema dreaptă:„E la un nivel nemaiîntâlnit”

Alexandru Florian a participat, vineri, la dezbaterea „Extrema dreaptă din nou în ascensiune”, organizată de Fundaţia Roma Education Fund, în parteneriat cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

„Eu cred că duşmanii democraţiei nu sunt Tik Tok sau alte reţele de socializare. Dacă trebuie sau nu să se interzică Tik Tok-ul şi aşa mai departe este o discuţie. Văd că şi pe Uniunea Europeană o preocupă acest subiect, dar n-au reuşit încă să aibă o atitudine definitivă. Eu cred că subiectul este extrema dreaptă. Extrema dreaptă nu înseamnă Tik Tok, nu înseamnă reţele de comunicare, nu înseamnă Facebook, nu înseamnă canale tv, deci mijloacele tradiţionale de comunicare, sau presa, mass-media, în general”, a spus directorul Institutului „Elie Wiesel”. 

De asemenea, directorul INSH „Elie Wiesel” a criticat partidele mainstream care nu au luat atitudine în fața ascensiunii extremei drepte. 

„În România ce am avut ca urmare a riscurilor extremei drepte, cu care deodată ne-am trezit, deşi unii se aşteptau, cum să facem şi cum să reacţionăm la extrema dreaptă - a fost un miting, între cele două tururi, la Piaţa Universităţii, cu câteva mii de oameni, am înţeles din presă că vreo 3.000. Poate au fost mai mulţi, poate mai puţini şi cam cu asta s-a terminat reacţia. Au mai fost, probabil, emisiuni tv, dar nu s-a văzut nicio reacţie a societăţii civile ca un efort, într-adevăr, de a genera.

Partidele mainstream ce au făcut între turul I şi turul II pentru a încuraja democraţia, pentru a încerca să diminueze extrema dreaptă? Eu aş spune că n-au făcut nimic. Dacă dumneavoastră credeţi că au făcut ceva....”, a spus el.

Alexandru Florian s-a referit şi la decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale.

„Probabil că atitudinea Curţii Constituţionale este sau ... şi-a îndeplinit mandatul de garant al democraţiei. Întrebarea mea este - şi cred că poate că asta ar fi fost mai interesantă - de ce Curtea Constituţională s-a trezit abia în vinerea în care a început al doilea tur să ia această decizie şi de ce n-o fi luat-o de joi sau miercuri? Deci nu conţinutul deciziei, ci, probabil, poziţionarea în timp ar fi, din punctul meu de vedere, un subiect de discuţie"”, a transmis directorul INSH „Elie Wiesel".

În opinia sa, extrema dreaptă, în general, în lume, a înţeles că antisemitismul „nu dă bine", astfel încât şi mesajele antisemite sunt mult mai rare ca acum 80 de ani. El a adăugat că în România, însă, este promovată în continuare memoria unor lideri ai mişcării extremei drepte, precum Ion Antonescu, condamnaţi pentru crime de război, „antisemitismul latent" existând în rândul societăţii româneşti într-un procent de 20% - 25%.

„Altele sunt temele, LGBT, politicile de gen, migranţii (...) că îi deportăm, nu îi deportăm, dar ce au venit atâţia şi aşa mai departe, iar problema antisemitismului s-a revigorat în condiţiile în care în 7 octombrie 2023 a avut loc acel atac terorist asupra Statului Israel şi tot ce s-a întâmplat în următorul an de zile, respectiv reacţia Statului Israel, a fost un prilej pentru grupări extremiste şi de stânga şi de dreapta, trebuie s-o spunem, de a genera forme de antisemitism, de anti-israelianism, care înseamnă tot antisemitism.

Şi dacă vă veţi uita şi la mesajele lui Georgescu (candidatul independent Călin Georgescu), care înţeleg că n-ar mai trebui să candideze, dar, dacă el nu candidează, Şoşoacă nu candidează, Simion a zis că îl susţine pe Georgescu, care nu poate să candideze că îl va interzice Curtea, mă întreb din partea suveranistă cine va mai candida totuşi?", a completat Alexandru Florian.

Potrivit directorului Institutului „Elie Wiesel”, „s-a format un public conservator şi cu tendinţe extremiste”, iar mijloacele tradiţionale de comunicare trebuie să devină "mult mai civice şi mai conştiente", la fel ca „acele ONG-uri care au alte obiective şi nu reuşesc să se adune, să se facă o coaliţie şi să devină tot atât de active, ca în urmă cu câţiva ani când s-a pus problema referendumului pentru familie”. 

„Deci, trebuie mulţi ani de pregătire, până în mai nu avem ce face, trebuie să vedem ce se va întâmpla de la alegeri. Deci, eu cred că, fără o mobilizare a societăţii civile, a mass-media, care este a şaptea putere în stat sau exercită presiune asupra instituţiilor publice, şi dacă partidele astea mainstream din România, deci dacă acel 65% din Parlament nu conştientizează şi nu se trezeşte şi nu vorbeşte, nu dă replici extremismului din România, în luna mai vom putea avea orice rezultat.