Eliberarea primilor ostateci – un cadou al lui Netanyahu pentru Trump la ceremonia de depunere a jurământului?

E drept că, în cazul în care Biden ar fi obţinut un al doilea mandat la Casa Albă, Acordul de încetare a focului mai mult ca sigur nu s-ar fi semnat. Executivul  de extremă dreapta de la Ierusalim a primit de la Administraţia care va părăsi luni Casa Albă un ajutor necondiţionat, militar şi diplomatic de care n-a avut parte vreun guvern israelian înaintea acestuia. Nici una dintre aşa-numitele „linii roşii” ale Washingtonului nu au fost respectate, de la neobstrucţionarea ajutoarelor umanitare la evitarea atacului asupra Rafah. Aşteptat cu speranţă să preia puterea, Trump i-a impus lui Netanyahu – înainte de a-i da mână liberă – o singură condiţie: să oprească cu orice preţ războiul în Gaza, fixând ca termen limită 20 ianuarie. Mesajul, transmis în octombrie, a un ordin ferm: „Bibi, fă ce trebuie să faci!”.

Disputele de ieri din coaliţia de guvernare, încheiate cu amânarea şedinţei Cabinetului, care trebuia să valideze Acordul şi să-l trimită către Knesset (Parlament) spre validare, semnalează că preţul pe care l-ar putea plăti cel poreclit Regele Bibi va fi unul nu uşor de suportat. Partenerii din coaliţie ameninţau public încă din mai că, dacă va accepta semnarea Acordului, vor dizolva Guvernul. Pierderea puterii echivalează  pentru Benjamin Netanyahu cu a nu mai putea să tergiverseze procesele în care este acuzat de luare de mită, cu a trebui să răspundă pentru 7 octombrie 2023, ziua atacului barbar al Hamas asupra Israelului, când Armata şi Serviciile de Informaţii au fost complet luate prin surprindere şi paralizate, dar şi cu a da seama pentru sutele de militari israelieni morţi în ultimele cinsprezece luni în teatrele de operaţii.

Recomandări

Dosarul morții unui militar român prin electrocutare, pe un tanc în Gara Alba Iulia, tergiversat până aproape de prescriere. Se pregătea pentru parada de 1 Decembrie

Aseară, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a declarat presei că toţi reprezentanţii partidului său vor demisiona din Guvern. La rândul său, ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich – şi acesta un opozant furibund al încetării focului – şi-a nuanţat poziţia, informând că va rămâne la guvernare, dar numai cu condiţia ca, imediat după prima dintre cele trei etape ale Acordului, luptele să fie imediat reluate.

Abia acum e limpede că Acordul va pus în practică: aproape de miezul nopţii, Armata a informat familiile ostatecilor în legătură cu cei care urmează să ajungă acasă, iar la Doha s-a validat lista palestinienilor din închisorile israeliene care urmează să fie eliberaţi la schimb.

Toate acestea se vor întâmpla cel mai probabil luni. În seara aceasta  începe Shabbatul, care se va încheia sâmbătă seară, când vor putea începe procedurile legale. În Knesset nu vor exista probleme. Liderul Opoziţiei, Yair Lapid, tocmai a repetat ferm că va sprrijini Acordul. Curtea Supremă e decisă să rezolve în regim de maximă urgenţă eventualele contestaţii.

Mulţi jurnalişti israelieni speculau azi-noapte că eliberarea primilor trei ostateci va avea loc luni, 20 ianuarie, în jurul orei 19, ora Israelului (şi a României), când Donald Trump va depune jurământul, iar ecranele televizoarelor din întreaga lume vor fi împărţite în două: imagini de la ceremonia din Washington şi imagini cu eliberare primilor ostateci. Cu alte cuvinte: un cadou al lui Netanyahu pentru noul preşedinte. Mă îndoiesc însă că prim-ministrul de la Ierusalim a făcut un tur de forţă pentru a amâna, de duminică pe luni, intrarea în vigoare a Acordului de încetare a focului în Gaza. Cred mai degrabă, urmărind ceea ce s-a petrecut în ultimele zeci de ore, că a ţinut să se asigure că nu va pierde puterea, asumându-şi riscul ca tensiunea cetăţenilor din Israel să crească la cote incandescente.

Urmărește-ne pe Google News