Eurostat: România, pe podiumul fericirii în UE. Românii se numără printre cei mai mulțumiți europeni

Sănătatea, familia și cariera ne pot face fericiți.

Nivelul de satisfacție față de propria viață este influențat de mai mulți factori, cum ar fi vârsta, nivelul de educație, familia și situația financiară.

Femeie: Familia, sănătatea, pentru că așa putem face tot ceea ce ne-am propus. Și e bine să avem un sprijin: un părinte, un soț, un partener, poate și un copil.

Reporter: Sunteți mulțumită de propria viață?

Femeie: Da, dar lucrez în continuare la asta.

La nivel european, locuitorii sunt satisfăcuți de viața pe care o duc, evaluările arătând o medie de 7,3 din 10 la acest capitol. Finlanda s-a remarcat ca lider, reconfirmând că este una dintre cele mai fericite țări de pe continent. Mulțumiți de calitatea vieții, alături de români, sunt și cei din Belgia, Austria și Slovenia, în timp ce bulgarii se află la polul opus. În majoritatea țărilor Uniunii Europene însă, satisfacția scade odată cu vârsta. Mai puțin în țările nordice, unde bătrânii de peste 65 de ani sunt cei mai mulțumiți de viața pe care o duc.

Gradul mare de satisfacție al vieții personale în România are legătură și cu situația economică a țării și cu puterea de cumpărare, care au crescut în ultimii 20 de ani.

Adrian Dan, profesor Universitatea din București: „În general, ne plângem către cei apropiați și mai degrabă tindem să dăm pe afară de bine în fața celor care ne întreabă ce mai facem, un cunoscut așa, și zicem: foarte bine, mă descurc, e totul bine. Satisfacția vine la pachet cu nivelul de educație: cu cât ești mai educat, cu atât ai acces la mai multe resurse financiare și, evident, ești mai satisfăcut. Cu cât ești mai la mijlocul vieții, cu atât ești mai satisfăcut. Tinerii au dificultăți ceva mai mari de integrare pe piața muncii, salarii ceva mai mici. Bătrânii au probleme de sănătate și, dacă sunt la pensie, veniturile sunt ceva mai mici.”

Potrivit unui studiu Reveal Marketing Research, 28% dintre cei chestionați au declarat că privesc cu optimism către anul 2025, procentul fiind semnificativ mai mare în rândul celor cu venituri de peste 6.000 de lei.