Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti critică reducerea orelor de istorie în noile planuri-cadru: „Impact negativ”

Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti avertizează, într-un comunicat de presă transmis duminică, asupra consecinţelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar. „Vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor și asupra dezvoltării gândirii critice”, au transmis oficialii instituției.

Proiectul de planuri-cadru 2025 lansat vineri seară, 31 ianuarie, de către Ministerul Educației prevede ca elevii ca elevii de clasa XII-a la specializarea Mate-Info să nu mai studieze materii precum biologie, istorie și geografie.

Din 2026, elevii vor avea mai multă libertate să aleagă ce discipline studiază, iar unele dintre ele ar urma să fie predate de specialişti în domeniu, nu de profesori.

În acest context, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti critică reducerea orelor de Istorie propusă în noile planuri-cadru.

„Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile.

De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, se arată în comunicat.

Facultatea de Istorie: „Impact negativ asupra formării civice a tinerilor”

Reprezentanții facultății avertizează asupra unor „probleme majore” și consideră că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a reprezintă o „eroare gravă”, ce va limita accesul multor elevi la o înțelegere profundă a istoriei naționale și universale.

„O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului.

Orele de istorie din învăţământul liceal au rolul de a consolida informaţiile şi competenţele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul şi viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze raţional realitatea socială înconjurătoare.

Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor şi a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învăţământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, aşa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, susţin ei.

Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este ”o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.

„Gândirea şi cunoaşterea istorică fac parte din nucleul solid al educaţiei umaniste europene de secole, este fundamentul concepţiei noastre despre lume, societate şi cultură. Subminând importanţa sa în formarea unui cetăţean responsabil şi informat, capabil să înţeleagă complexitatea societăţii contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!”, susţin reprezentanţii Facultutăţii de istorie.