Florin Drăgan, rectorul Politehnicii Timișoara: „Bugetele companiilor nu se fac de pe o zi pe alta, ca promisiunile electorale. Firmele au nevoie de stabilitate”

Impact negativ asupra mediului privat și angajaților

Modificările includ creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, reducerea plafonului de taxare pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, precum și eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele IT&C, construcții și agricultură.

„Practic vorbim despre o tăiere a salariilor pe care o face Guvernul României. În 2023 a fost pus plafonul de 10.000 de lei pe lună, însă de la acea vreme nimeni din guvern nu a venit să spună că din anul X sau Y vom elimina definitiv această facilitate.

Poate la un moment dat era nevoie de eliminarea scutirii de impozit, însă în opinia mea trebuia să fie făcută după discuții cu mediul de afaceri și în mod progresiv”, a declarat Florin Drăgan.

Rectorul Universității Politehnica Timișoara susține că firmele au nevoie de stabilitate și predictibiliate.

„Guvernul nu înțelege că bugetul unei companii nu se face de pe o zi pe alta. Firmele au nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru ca într-o companie nu merge ca în campania electorală: azi promitem ceva, mâine tăiem pentru că s-a terminat campania.

În 2023 prea puține companii au compensat banii pierduți de angajat, așa că asistăm din nou la o tăiere salarială pe care Guvernul României o face pentru angajații din mediul privat”, a adăugat rectorul UPT.

Recomandări

Vladimir Putin a respins planul de pace al lui Donald Trump și l-a anunțat în ce condiții oprește războiul din Ucraina, dezvăluie un ziarist de la Kiev

Cele mai afectate sectoare  

În domeniul IT&C, eliminarea facilităților fiscale pentru angajați amenință competitivitatea și favorizează migrarea specialiștilor către piețe externe mai atractive.

„Cred că facilitatea de a scuti de impozit cei 10.000 de lei din salariu trebuia păstrată și în 2025, cu mențiunea că puteau să existe în această perioadă consultări cu mediul de afaceri pentru a vedea ce se poate face din 2026 încolo”, a adăugat rectorul. 

Rectorul UPT atrage atenția asupra dificultăților suplimentare pentru absolvenții care intră pe piața muncii, mai ales pe poziții entry-level. 

„În sectorul IT&C deja mulți angajați își pun problema să lucreze prin propria companie, direct cu compania mamă din străinătate. Astfel, statul pierde de fapt resurse financiare cu această măsură. Pentru absolvenți piața de inginerie e bună, dar o scădere a venitului îi poate face să aleagă calea emigrării, având în vedere că o decizie de acest gen se ia mult mai ușor la terminarea studiilor.”, a explicat Florin Drăgan.

Pe de altă parte, sectorul construcțiilor se confruntă cu lipsa specialiștilor, iar eliminarea facilităților fiscale introduse în 2019 îngreunează investițiile și planificarea costurilor.  

Recomandări

Toate măsurile care intră în vigoare la nivelul României începând cu 1 ianuarie 2025

„În cadrul unei afaceri trebuie să poți face o analiză clară a costurilor pe care le ai. Dacă afli la finalul anului că ți s-a modificat impozitul curent și, în plus, că pentru anul viitor ai deja o taxă care încă nu e clar cât te va costa, nu cred că acest lucru ajută creșterea investițiilor în orice domeniu.

Degeaba îi învățăm pe studenți noțiuni de antreprenoriat sau că dincolo de a fi specialiști trebuie să fie buni cetățeni, când fostul Ministru de Finanțe, care a aprobat toate cheltuielile cu iz electoral, se regăsește în structura Guvernului, e adevărat că pe altă poziție”, a continuat Florin Drăgan.  

Problemele demografice și educația, ignorate de Guvern

Declinul demografic accentuat reprezintă un risc major pentru piața muncii în următorii 15 ani, iar măsurile recente, precum plafonarea alocațiilor pentru copii, sunt considerate demotivante.  

Concret, România a avut cea mai mare scădere a natalității din UE, numărul copiilor născuți în 2023 a fost cu 35% mai mic decât al celor născuți în 1998.

„Investițiile în educație trebuie să vizeze întregul sistem, inclusiv cel preuniversitar. Proiectele benefice demarate în acest segment în ultimii doi ani trebuie continuate.

Recomandări

Sinteza condamnărilor din 2024: doar cinci cauze de mare corupție rezolvate. Inculpații VIP care au ajuns deja la închisoare sau se pregătesc

Totuși, nu putem spune că educația este o prioritate când primele măsuri luate afectează direct beneficiile studenților sau primele de carieră pentru cadrele didactice.

În plus, plafonarea alocațiilor pentru copii reprezintă o măsură demotivantă într-un context în care România are nevoie urgentă de măsuri pentru creșterea natalității,” a subliniat rectorul UPT.

Lipsa unei strategii fiscale coerente

Criticile rectorului UPT se extind asupra incoerenței politicilor fiscale. Reducerea bugetului partidelor politice cu 25%, după ce acesta fusese majorat cu 50% în 2023, ridică întrebări legate de justificarea măsurilor.  

„Zona privată se confruntă cu dificultăți în înțelegerea acestor politici. De câțiva ani, discuțiile despre taxe par să urmeze același tipar: căutarea celor mai ușor accesibile resurse financiare.

Lipsesc dezbaterile integrate și planurile clare privind impozitarea proprietăților, salariilor, companiilor sau profitului reinvestit. Este imperativ să existe o strategie fiscală coerentă și un plan concret de dezvoltare pentru această țară”, a concluzionat Florin Drăgan.  

Lipsa consultărilor cu mediul privat și măsurile luate fără o perioadă de tranziție generează incertitudini majore pentru companii și angajați.

Trimite celor dragi mesaje de Anul Nou 2025, iar pentru cei sărbătoriți pe 1 ianuarie, vezi urări de Sfântul Vasile 2025!  

Urmărește-ne pe Google News