Fosta șefă DIICOT, avocata Giorgiana Hosu, i-a apărat pe ofițerii anchetați în dosarul achizițiilor SRI clasat de DNA

Fosta șefă DIICOT, Giorgiana Hosu, acum avocată, i-a reprezentat pe cei 6 ofițeri și subofițeri SRI anchetați în dosarul achzițiilor SRI clasat de DNA, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro.

Informația a fost confirmată chiar de avocata Giorgiana Hosu. ”I-am reprezentat pe toți cei 6”, a declarat Hosu pentru G4media.ro. Ea nu dorit să dea detalii cu privire la motivele clasării.

De notat că spotmedia.ro a scris, inițial, pe larg despre dosarul achizițiilor SRI.

O clasare controversată

Clasarea dosarului achizițiilor SRI a stârnit controverse după ce șeful DNA Marius Voineag a minimalizat importanța anchetei declarând într-un interviu pentru G4media.ro că viza ”un plutonier SRI”. În replică, fostul șef al DNA militar, procurorul Liviu Lascu, a precizat că ancheta viza inclusiv doi ofițeri și se îndrepta spre conducerea unității militare care a făcut achizițiile.

Într-un interviu pentru jurnalistul Dan Tăpălagă, șeful DNA Marius Voineag a explicat motivele clasării și ale înlocuirii procurorului Liviu Lascu de la șefia interimară a Serviciului din DNA privind militarii:

”Marius Voineag: Ideea era că exact pe aceeași acuzație pe care o aveam la serviciu militar se dădeau clasări la Secția a 2-a.

Rep: Adică?

Marius Voineag: Adică exact aceeași situație de achiziție în care bunurile au venit și au venit cu întârziere, după procedura achiziției. Exact aceeași situație, nu poți să cuantifici prejudiciul. Motiv pentru care noi avem o practică bine împământenită pe Secția a 2-a cu privire la astfel de cauze în care se dă clasare.

Acuma, dacă vrem să validăm teze eroice că cineva-și asumă și-și fixează o țintă un plutonier de la SRI, înseamnă că e ok, validăm tezele astea eroice.

Dar din punctul meu de vedere, serviciul militar era prost condus, una la mână. Și clar era gestionat doar în virtutea unor puncte cheie.

Adică stabilesc o țintă, mă duc pe ea și fac dosarul. În rest, pe la birou să știți că stăteam destul de rar în perioada respectivă și serviciul nu eu, ci șeful de la acel moment, nu putea fi condus serviciul militar din cadrul structurii centrale de la Cluj. Motiv pentru care mi-am asumat managerial, fără probleme, orice fel de schimbare la vremea respectivă, chiar dacă a apărut abruptă.”, a explicat Voineag.

Procurorul militar Liviu Lascu a dat un drept la replică pe adresa redacției G4Media.ro în care a explicat că ancheta lui la SRI nu viza doar ”un plutonier de la SRI”, ci și doi ofițeri și se îndrepta spre conducerea unității militare care făcuse achizițiile:

”Obiectul acestui dosar îl constituia achiziția de echipament pentru trupele de intervenție ale S.R.I, care s-a făcut prin semnarea unui acord cadru cu o societate comercială din București și a 3 contracte subsecvente cu această societate;

suma totală achitată integral până la data de 31.12.2022 de către S.R.I. a fost de aproximativ 2,4 milioane lei;

au fost făcute plăți în baza unor documente de recepție semnate de angajați ai SRI care au atestat intrarea în întregime, în depozit, a echipamentului;

din mijloacele de probă administrate în cauză (incluzând percheziții și ridicări de documente) a reieșit că până în luna martie 2023, o bună parte din numărul de repere achiziționate, mai mult de jumătate, nu intraseră în mod fizic în depozit;

în cauză au fost cercetați în calitate de suspecți 6 angajați ai SRI, dintre care 2 ofițeri superiori (șefi ai unor compartimente și servicii), 1 subofițer și 3 angajați civili;

suspecții fuseseră membri, pe rând, ai celor 3 comisii de recepție a echipamentului;

în continuare, ar fi urmat să fie cercetați ofițeri din cadrul serviciului financiar și din conducerea unității, existând bănuiala legitimă că membrii comisiilor nu au acționat în această manieră din proprie inițiativă și fără știința șefilor lor”, a explicat procurorul Lascu.

Procurorul militar a explicat și de ce în opinia lui dosarul achzițiilor SRI nu trebuia clasat.

<<Ceea ce precizează, însă, domnia sa (Marius Voineag – n.red.), despre inexistența infracțiunilor dacă ,, bunurile au venit, și au venit cu întârziere, după procedura achiziției” este de-a dreptul surprinzător, dacă nu șocant.

Carevasăzică, dacă anumite persoane atestă prin documente că echipamentul a intrat în întregime în gestiune, deși în realitate nu a intrat decât o parte și alte persoane care au știut despre aceste aspecte, au achitat întreaga sumă de bani, și nu corespunzător numărului de repere livrate efectiv, ele nu se fac responsabile penal, potrivit opiniei domnului Voineag, dacă peste câteva luni marfa este adusă, în completare.

Este surprinzător pentru o persoană având funcția domnului Voineag să nu știe că există un moment al consumării infracțiunilor, atât în cazul falsurilor cât și al abuzului în serviciu, care în speța respectivă s-au produs la întocmirea actelor în fals, respectiv la luarea deciziei de efectuare a plății pentru marfa nelivrată.

O completare ulterioară (cu întârziere, ca să folosesc termenul domniei sale) poate fi luată în considerare doar ca o circumstanță atenuantă dar, nicidecum, ca o cauză de exonerare a răspunderii penale.

Cu alte cuvinte, dacă acesta a fost motivul clasării, atunci, el este unul profund viciat și nelegal iar circumstanțele adoptării acestei soluții trebuie să fie serios reanalizate>>, a explicat procurorul Lascu.

Citește mai multe aici despre firma care a făcut obiectul anchetei DNA și contractele ei cu SRI.

Ordonanța de clasare, secretizată

În același interviu, șeful DNA a promis că va pune la dispoziția presei ordonanța de clasare. În momentul în care G4media.ro a făcut solicitare oficială pentru a obține ordonanța în format anonimizat, potrivit legii, DNA a comunicat că nu poate pune documentul la dispoziția presei întrucât ar afecta alte anchete în curs.

Fostul ministru USR Cristian Ghinea a anunțat că a dat în judecată DNA și a solicitat Tribunalului București acces la ordonanța de clasare din dosarul achizițiilor SRI în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Ce s-a întâmplat cu procurorul Lascu după ancheta din dosarul achizițiilor SRI

În martie anul trecut, procurorul Lascu a făcut percheziții la sediile SRI, însă în mai a fost concediat după ce noul șef al DNA, Marius Voineag, a cerut CSM să îi înceteze interimatul la șefia Serviciului pentru militari.

Tot în mai anul trecut, procurorul Lascu a făcut obiectul unui filaj în urma căruia a fost fotografiat pe stradă alături de deputatul PNL Ioan Cupșa. Imaginile au fost publicate de jurnalista Sorina Matei pe un site de presă.

Ulterior, în octombrie, dosarul anchițiilor SRI a fost clasat, iar în noiembrie, procurorul Lascu a fost trimis în judecată disciplinară de către Inspecția judiciară pentru că a distribuit articole negative la adresa preşedintelui Klaus Iohannis şi a şefului DNA, Marius Voineag.

Cine e fosta șefă a DIICOT Giorgiana Hosu

Ea a fost numită la șefia DIICOT în martie 2020 de către președintele Iohannis în ciuda avizului negativ dat de Secția pentru procurori a CSM.

Ulterior, sub conducerea Giorgianei Hosu, DIICOT a clasat dosarul Black Cube în care reprezentanții firmei de business intelligence au susținut că operațiunea din România împotriva fostei șefe DNA Laura Codruța Kovesi ar fi fost făcută cu acordul SRI, al fostului director civil Eduard Hellvig și chiar al președintelui Iohannis. Israelienii nu au prezentat însă probe în sprijinul afirmațiilor, singura ”probă” ar fi fost mărturia șefului onorific al Black Cube, fostul șef Mossad, Meir Dagan, dar care între timp a decedat.

Tot sub conducerea Giorgianei Hosu, DIICOT a clasat inițial ancheta din dosarul 10 August.

Ea și-a dat demisia pe 24 septembrie 2020 după ce soțul ei, fostul polițist Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Carpatica.

Pe 23 septembrie 2020, răspunând unei întrebări din partea G4media.ro, președintele Klaus Iohannis declarase: ”Dacă apare o condamnare, cu siguranță nu va rămâne fără urmări. Asta este, ca să zic așa, self-evident. Însă, în acest context, vreau să mai remarc ceva fiindcă și dumneavoastră și alți ați invocat acel aviz al CSM. Dacă are cineva curiozitatea să citească acel aviz, o să vă dați seama că avizul negativ nu s-a bazat pe acest lucru. Ba dimpotrivă, această posibilă incompatibilitate nici nu a fost menționată în aviz, nici nu a fost menționată ca și posibilă problemă. Și, totuși, dacă se ajunge la acest scenariu nu voi sta să aștept să miște alții rotițele”.

În ianuarie 2023, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat într-o emisiune la Europa FM că soțul Giorgianei Hosu a fost achitat, deși un verdict definitiv nu fusese pronunțat în acest caz. Imediat, mai multe ONG-uri l-au acuzat pe ministru de antepronunțare și i-au solicitat demisia.

În februarie anul trecut, fostul polițist a decedat, fiind bolnav de o boală incurabilă.

În mai 2023, Dan Hosu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București după ce magistrații din complet au fost schimbați și dosarul a ajuns la judecătoarele Sabina Adomniței și Liana Arsenie.

Judecătoarea Sabina Adomniței este soția fostului ministru PNL al Educației, Cristian Adomniței, el insuși judecat într-un caz de corupție și ulterior achitat.

Judecătoarea Liana Arsenie este șefa CAB și este considerată o apropiată a fostei șefe a CSM, Lia Savonea. Judecătoarea Arsenie este cea care judecă dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu, i-a anulat mandatul de arestare (după ce o altă judecătoare de la CAB, Adriana Pencea, i-a admis cererea de revizuire împotriva condamnării definitive la 7 ani detenție), iar în ianuarie 2024 a constatat ca fiind încetate de drept măsurile asigurătorii dispuse de DNA în 2012 asupra terenului de 220 de hectare din Băneasa deținut de companiile lui Puiu Popoviciu, Băneasa Investments SA și Băneasa Business & Technology Park SA, terenuri pe care se află MALL Băneasa, IKEA și Ambasada SUA.