ARTICLE AD BOX
21-01-2025 | 23:08
Eliminarea „cetățeniei prin naștere” promulgată de Trump printr-un ordin executiv a dus la o adevărată furtună judiciară. 18 state americane, reprezentate de 18 procurori generali, au deschis acțiuni în justiție pentru a anula demersul noului președinte.
„Cetăţenia prin naştere” garantează cetăţenia copiilor născuţi în SUA, indiferent de statutul părinţilor lor,
Ordinul executiv al lui Trump a fost emis la sfârşitul zilei de luni, în prima zi a celui de-al doilea său mandat, și pune în practică o promisiune despre care a vorbit în timpul campaniei prezidenţiale. Dar dacă va reuşi este departe de a fi sigur în ceea ce va fi probabil o luptă juridică îndelungată cu privire la politicile în materie de imigraţie ale preşedintelui, relatează Associated Press, preluat de news.ro.
Cetăţenia prin naştere înseamnă că orice persoană născută în Statele Unite este cetăţean american, indiferent de statutul de imigrant al părinţilor săi. De exemplu, persoanele care se află în Statele Unite în baza unei vize de turist sau a altei vize sau care se află ilegal în ţară pot deveni părinţii unui cetăţean american, dacă se naşte aici copilul lor.
Acest sistem este în vigoare de zeci de ani şi este consfinţit prin cel de-al 14-lea amendament la Constituţie. Dar Trump şi aliaţii săi contestă interpretarea amendamentului şi spun că trebuie să existe standarde mai stricte pentru a deveni cetăţean.
Ordinul executiv al lui Trump pune sub semnul întrebării faptul că cel de-al 14-lea amendament extinde automat cetăţenia la orice persoană născută în Statele Unite.
Al 14-lea amendament a luat naştere în urma Războiului Civil şi a fost ratificat în 1868. Acesta spune: „Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei acestora sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care locuiesc”.
Ordinul lui Trump exclude următoarele persoane de la cetăţenia automată: persoanele ale căror mame nu se aflau legal în Statele Unite şi ai căror taţi nu erau cetăţeni americani sau rezidenţi permanenţi legali; persoanele ale căror mame se aflau legal în ţară, dar temporar, şi ai căror taţi nu erau cetăţeni sau rezidenţi permanenţi legali.
Ordinul interzice agenţiilor federale să recunoască cetăţenia persoanelor din aceste categorii.
Aceasta intră în vigoare la 30 de zile începând de marţi, adică până la 19 februarie.
Amendamentul 14 se aplică doar din 1924
Amendamentul 14 nu a garantat întotdeauna cetăţenia prin naştere tuturor persoanelor născute în SUA. Congresul nu a autorizat cetăţenia pentru toţi nativii americani născuţi în Statele Unite, de exemplu, până în 1924.
În 1898, Curtea Supremă a Statelor Unite a judecat un caz important privind cetăţenia prin naştere. Curtea a hotărât că Wong Kim Ark, născut în San Francisco din imigranţi chinezi, era cetăţean american deoarece s-a născut în ţară. După o călătorie în străinătate, guvernul federal i-a refuzat însă reîntoarcerea pe motiv că nu era cetăţean în temeiul Legii privind excluderea chinezilor.
Însă unii susţinători ai restricţiilor privind imigraţia au susţinut că, în timp ce acest caz se aplică în mod clar copiilor născuţi din părinţi care sunt amândoi imigranţi legali, este mai puţin clar dacă se aplică copiilor născuţi din părinţi fără statut legal.
Ordinul lui Trump, puternic contestat în justiție
Optsprezece state, plus Districtul Columbia şi San Francisco, au intentat procese în instanţa federală pentru a bloca ordinul lui Trump.
Procurorul general democrat din New Jersey, Matt Platkin, a declarat marţi că preşedinţii pot avea o autoritate largă, dar nu sunt regi. „Preşedintele nu poate, dintr-o lovitură de pix, să anihileze Amendamentul 14, punct”, a spus el.
Procurorul general al statului Connecticut, William Tong, cetăţean american prin drept de naştere şi primul procuror general chinezo-american ales din ţară, a declarat că procesul pentru el are o latură personală. „Al 14-lea amendament spune ceea ce înseamnă şi înseamnă ceea ce spune - dacă te naşti pe pământ american, eşti american. Punct. Punct şi de la capăt”, a spus el. „Nu există nicio dezbatere juridică legitimă pe această temă. Dar faptul că Trump se înşală amarnic nu îl va împiedica să provoace daune grave chiar acum familiilor americane precum a mea”, a comentat procurorul.
La scurt timp după ce Trump a semnat ordinul, şi grupurile pentru drepturile imigranţilor s-au adresat justiţiei pentru a-l opri. Filialele Uniunii Americane pentru Libertăţi Civile din New Hampshire, Maine şi Massachusetts, împreună cu alţi apărători ai drepturilor imigranţilor, au intentat o acţiune în instanţa federală din New Hampshire.
Plângerea cere instanţei să constate că ordinul este neconstituţional. Aceasta subliniază cazul unei femei identificate drept „Carmen”, care este însărcinată, dar nu este cetăţean. Procesul afirmă că aceasta locuieşte în Statele Unite de mai bine de 15 ani şi are o cerere de viză în aşteptare care ar putea duce la obţinerea unui statut permanent. Ea nu are niciun alt statut de imigrant, iar tatăl copilului pe care îl aşteaptă nu are nici el statut de imigrant. „Privarea copiilor de „comoara nepreţuită” a cetăţeniei este un prejudiciu grav. Li se refuză statutul de membru cu drepturi depline în societatea americană, la care au dreptul”, se arată în plângere.
Pe lângă New Jersey şi cele două oraşe, California, Massachusetts, Colorado, Connecticut, Delaware, Hawaii, Maine, Maryland, Michigan, Minnesota, Nevada, New Mexico, New York, Carolina de Nord, Rhode Island, Vermont şi Wisconsin s-au alăturat procesului pentru a opri ordinul.