Kovesi a cerut un buget mai mare pentru Parchetul European, dar Comisia Europeană a contestat cifrele prezentate

Întrebată dacă a fost surprinsă de numărul imens de cazuri de fraudă şi corupţie, Kovesi a susținut că instituţia pe care o conduce a fost bugetată deficitar şi nerealist încă de la început.

„Când am fost numită, estimarea era că EPPO ar trebui să înceapă cu 30 de persoane şi un buget de aproximativ 8 milioane de euro. Eu am spus că acest lucru nu este posibil. Ce vrem să facem? Vrem să avem o instituţie „frumoasă” a UE doar pentru a spune că o avem, sau vrem să fim serioşi şi să construim o instituţie foarte puternică, independentă şi eficientă? Estimarea bugetului s-a bazat pe statistici care nu au fost cu adevărat realiste”, a afirmat procurorul șef european.

Și a adăugat: „S-a spus că vom avea în jur de 200-300 de cazuri pe an pentru toate statele membre ale UE. Dar la parchetul specializat din România am avut în jur de 1.500 de cazuri pe an de fraude legate de UE. Aşadar, pentru mine, era clar că estimarea era greşită. Am spus că vom avea în jur de 2.000 de investigaţii anual”.

EPPO a primit 7 rapoarte de infracţiuni de la Comisia Europeană şi 0 de la Parlamentul European

Conform Europol, Europa pierde anual aproximativ 60 de miliarde de euro numai din cauza fraudei cu TVA. Kovesi a spus că, în cazul fraudelor cu fonduri din PNRR, rata de raportare din partea instituţiilor UE a fost minimă. În total, EPPO a primit doar 7 rapoarte de infracţiuni de la Comisia Europeană şi 0 de la Parlamentul European.

Recomandări

Unde a fost găsit copilul de 2 ani din Botoșani după mai bine de 24 de ore de căutări. „Manu, Laur și Ionuț sunt eroii zilei”

„Ne este foarte greu să ştim dacă un caz nu a fost raportat de instituţii pentru că nu a fost detectat sau dacă a fost detectat şi nu a fost raportat”, a mai punctat Kovesi.

Follow the Money a verificat şi Parlamentul European și a notat că multe cazuri de fraude nu au fost transmise procurorilor EPPO. Întrebată ce spune acest lucru, Kovesi a răspuns că îi este greu să comenteze pentru că „suntem o instituţie nouă”. „Nu aş spune că este rea-voinţă în acest moment. Ceea ce am văzut anterior cu unele state membre este că, după ce am vorbit cu ele, au început să raporteze mai multe. Aşa că asta facem şi cu instituţiile UE. Dar, aşa cum am spus, dacă identifică o fraudă, au obligaţia de a raporta acest lucru către EPPO”, a afirmat ea.

Ea a recunoscut că în multe cazuri, procurorii se bazează mai ales pe jurnalişti, pe cetăţeni şi pe denunţători pentru a raporta cazurile: „Ei ne pot ajuta. Noi evaluăm foarte bine toate informaţiile pe care le primim. Şi urmărim, de asemenea, toate articolele, în special ale acelor jurnalişti care fac investigaţii”.

Comisia Europeană a contestat cifrele Parchetului European

Kovesi a afirmat că, în 2023, EPPO a procesat peste 4.100 de rapoarte de infracţiuni, ceea ce reprezintă o creştere de 26% faţă de 2022. „Nu doar numărul cazurilor a fost subestimat, ci şi nivelul şi creşterea fraudei financiare. Dacă ne uităm la toate investigaţiile în curs de desfăşurare, prejudiciile estimate se ridică la 19,27 miliarde de euro în total”, a declarat șefa EPPO.

Recomandări

Interviu: Ce vor moldovenii? Despre regionalizarea României și practici de bună guvernare. „Modelul ultracentralist de la București a ținut județele Moldovei în subdezvoltare”

Aceste cifre sunt mult mai mari decât cele notificate de Comisie în trecut, iar Kovesi a trimis o scrisoare secretarului general al Comisiei Europene pe această temă. Dar în răspunsul lor din 4 ianuarie, instituția condusă de Ursula von der Leyen a contestat cifrele procurorului-şef şi a spus că a folosit standarde diferite pentru diferitele ţări.

Parchetul European a început să investigheze şi să intenteze urmăriri penale pentru abateri cu fonduri UE în iunie 2021. Sunt analizate sute de cazuri legate de banii UE cheltuiţi în statele membre fie sub formă de subvenţii agricole, fie sub formă de granturi din fondul de redresare post-Covid, dar şi infracţiuni cu fonduri UE, inclusiv fraude vamale şi cu TVA.

Doar în 2023, EPPO a deschis peste 1.300 de anchete, cu un prejudiciu estimat la nu mai puţin de 12,3 miliarde de euro. Anul trecut, după investigațiile Parchetului condus de Kovesi, au fost 139 de inculpări și 48 de condamnări. EPPO are sediul la Luxemburg, dar are birouri şi în celelalte 21 de ţări participante.

Urmărește-ne pe Google News