Livratorii asiatici și africani iau lecţii de circulaţie în Bucureşti. Câte accidente s-au produs, de fapt, din cauza lor

Mii de comentarii de pe reţelele sociale înfierează modul în care livratorii pe biciclete şi scutere aleg să circule în marile oraşe. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt muncitorii străini. Acesta este motivul pentru care o asociaţie care militează pentru protecţia drepturilor lor a început să facă întâlniri despre regulile de circulaţie din România. Mai mult, au implicat şi Poliţia Rutieră. Şi, pentru că lucrurile sunt mai bine înţelese când sunt explicate în limba maternă, au adus chiar şi translatori, motiv pentru care fiecare sesiune e dedicată unei ţări sau regiuni în care se vorbeşte aceeaşi limbă.

Pentru început, am navigat pe internet. Oamenii îşi exprimă nemulţumirea despre felul în care conduc livratorii din alte ţări în numeroase postări.

„Ce mă deranjează pe mine la ei e că au început să şofeze cum o fac la ei în ţară. Deseori vin pe contrasens cu scuterele/bicicletele. Trec pe roşu, nu cedează prioritatea. Îi înţeleg că se grăbesc, dar nici nu-i ok să facă haos. Şi evident că Poliţia e total inexistentă”.

„Părerea mea este că, înainte de a ieşi liberi pe stradă, ar trebui să facă nişte ore de circulaţie rutieră şi bun simţ. Era să iau pe capotă un Glovo-ist pe sens unic, el venind în sens invers, în curbă, cu ochii pe telefonul de pe ghidonul bicicletei, total debusolat”.

„I-am văzut şi cu scuterul pe trotuar printre pietoni, dar am văzut şi curieri români făcând asta”. Acestea sunt doar câteva comentarii din aceeaşi gamă.

Joi dimineaţă, la ora 10:30, a fost programată o astfel de întâlnire, la sediul Asociaţiei Angajaţilor Străini din România. Ediţia e dedicată Etiopiei şi e prima din 2025. 

„Am mai avut o sesiune de urdu – la care au participat cei din Pakistan şi Bangladesh, iar la a doua au fost cei din Sri Lanka. Cea de azi e a treia. Şi mai avem una săptămâna viitoare la Cluj”, a declarat Anca Ganea, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei.

Ea spune că, de-a lungul vremii, au mai fost încercări de predare şi implementare a regulilor de circulaţie rutieră, dar în limba engleză.

„Oamenii înţeleg mai bine când le explici în limba lor. Sunt anumiţi termeni cu specific şi tocmai, ca să nu avem bariera de limbă, am ales varianta cu traducător, fiind mult mai receptivi şi interactivi. Ei vor şi se bucură că sunt integraţi, că sunt luaţi în seamă. Vine cineva autorizat din partea Poliţiei Rutiere. Este foarte importantă predarea în limba maternă în condiţiile în care predarea e făcută de cineva de la Brigada Rutieră”, precizează Anca Ganea.

La această sesiune au venit vreo 10 livratori din Etiopia. Şi-au luat liber de la muncă special pentru aceste lecţii, ceea ce înseamnă că azi nu vor câştiga foarte mulţi bani. Nu toţi vorbesc engleza foarte bine, aşa că aşteaptă să li se traducă în amharică, limba lor oficială.

O veste neaşteptată dă programul tuturor peste cap: cel care ar fi trebuit să fie translator anunţă că a avut el accident şi că s-ar putea să întârzie. Şi el e livrator. Astfel că şefii asociaţiei sună printre membrii comunităţii, ca să afle cine e disponibil. O oră şi un pic mai târziu apare Kal. Iar lecţia poate începe.

„Voi aţi venit aici ca să munciţi. Legea românească nu are niciun fel de toleranţă pentru consumul de alcool. Deci, dacă aţi băut şi conduceţi, iar noi v-am prins, vă pierdeţi locul de muncă. Puteţi chiar şi să ajungeţi la închisoare. O altă problemă, care la noi s-a transformat într-un adevărat fenomen, e că mulţi şoferi se droghează şi apoi urcă la volan. Şi asta e ilegal”, le explică, simplu, în limba engleză, comisarul Claudiu Costea, de la Brigada Rutieră.

Apoi le arată semnele de circulaţie, le prezintă diverse situaţii, iar Kal le traduce în amharică.

› Vezi galeria foto ‹

„Practic, sunt participanţi la trafic, într-un trafic rutier, în Capitală, unde este absolut necesar să cunoşti regulile de circulaţie. Pentru că pentru noi contează foarte mult să cunoşti regulile de circulaţie. Ori această cunoaştere a regulilor de circulaţie aduce beneficii pentru siguranţa rutieră. Sporeşte, practic, siguranţa rutieră. Ne dorim ca numărul de accidente să fie în scădere, în special pentru această categorie, care este o nouă categorie în traficul rutier bucureştean”, a declarat, pentru Antena 3 CNN, Claudiu Costea.

Kal povesteşte cât de greu le este livratorilor etiopieni în România.

„Este foarte greu pentru cei care folosim bicicletele, că trebuie să împărţim drumul cu cei care au maşini. Nu sunt foarte multe piste de bicicletă, aşa că suntem obligaţi să folosim drumul sau trotuarele. Am colegi care au căzut atunci când au trebuit să treacă peste liniile de tramvai sau pe lângă maşini. Ori s-a întâmplat să se lovească de pietoni sau să intre în maşini. Colegii mei au înţeles mai bine acum, dacă le-am explicat în limba mea. Au înţeles azi semnele de trafic, regulile. Şi au mai înţeles ce se poate întâmpla dacă nu opreşti la linia de tren”, spune el.

Îl întreb ce nu-i place acum la circulaţia din Bucureşti. Răspunde că s-a obişnuit cu traficul şi el a înţeles despre ce e vorba. Însă îl enervează frigul.

„Ce nu-mi place? E foarte frig. Vin din cea mai călduroasă parte a Etiopiei şi sunt uimit de cât de frig este”, declară el, râzând.

Anul trecut, în Bucureşti au avut loc 428 de accidente grave. 65 de oameni au murit, 365 au fost rănite grav, iar 90 au fost rănite uşor.

Brigada Rutieră a prezentat şi o situaţie a accidentelor în care au fost implicaţi cetăţeni străini.

MOPEDE

• Pakistan - 19 accidente soldate cu rănirea ușoară a 20 de persoane;

• Sri Lanka - 15 accidente soldate cu rănirea gravă a 3 persoane și rănirea ușoară a 12 persoane;

• Bangladesh - 12 accidente soldate cu rănirea ușoară a 12 persoane;

• Etiopia - 6 accidente soldate cu rănirea ușoară a 6 persoane;

• Nepal - 5 accidente soldate cu rănirea ușoară a 6 persoane;

• India - 2 accidente soldat cu rănirea ușoară a 2 persoane;

• Egipt - 2 accidente soldat cu rănirea ușoară a 2 persoane;

• Maroc - 2 accidente soldat cu rănirea ușoară a 2 persoane;

• Siria - 1 accident soldat cu rănirea ușoară a unei persoane.

BICICLIȘTI

• Bangladesh - 12 accidente soldate cu rănirea gravă a unei persoane și rănirea ușoară a 12 persoane;

• Etiopia - 5 accidente soldate cu rănirea ușoară a 5 persoane;

• Nepal - 2 accidente soldate cu rănirea ușoară a 2 persoane;

• India - 2 accidente soldat cu rănirea ușoară a 2 persoane;

• Pakistan - 2 accidente soldat cu rănirea ușoară a 2 persoane;

• Maroc - 1 accident soldat cu rănirea ușoară a unei persoane.

Cauzele principale au fost nerespectarea normelor rutiere de către bicicliști, neacordarea de prioritate de trecere vehiculelor, neasigurarea la schimbarea direcției de mers/benzii de circulație și viteza neadaptată la condițiile de drum.