Mercenarii columbieni sunt cei mai căutați în lume și luptă cu miile în războaiele de pe glob: „Suntem precum fotbaliștii”

Yeison Sánchez era pregătit să moară în momentul în care a plecat din Columbia cu destinația Ucraina. Pensionar la numai 31 de ani, fostul soldat și-a cumpărat o asigurare de repatriere și și-a avertizat familia că ar putea cădea pe câmpul de luptă. Și totuși, era hotărât să se înroleze ca voluntar în armata ucraineană în schimbul unei remunerări de circa 4.300 de dolari pe lună.

Prezenți în zeci de țări

La fel ca Sánchez, care a lucrat ca agent de securitate și asistent medical în ultimul deceniu, motivația financiară i-a „convins” pe mii de columbieni să meargă să lupte în străinătate, în țări precum Ucraina sau Sudan. Alții preferă să lucreze ca bodyguarzi în Emiratele Arabe Unite sau Mexic. Cazurile lor au mai multe elemente în comun: sunt foști militari care se pensionează la o vârstă fragedă și au puțină pregătire pentru orice altă activitate decât cea de luptă.

Yeison Sánchez nu a rezistat mult în Ucraina. A dezertat după șase luni, parțial pentru că salariul real era cu mult sub 4.300 dolari americani și parțial pentru că s-a simțit „maltratat” de superiorii săi. „Ne scoteau în zori să facem flotări ca pedeapsă pentru că unii dintre colegii noștri li se adresau locanicilor în spaniolă. Asta era interzis. Le-am spus că suntem voluntari, nu ostatici”, spune el. Acum ia în considerare diverse oferte, cum ar fi să meargă în Mexic pentru a lucra cu cartelurile sau să se angreneze în „proiectul” din Africa, „care face un mare zgomot în acest moment”.

Recomandări

Garnitura penală a noului Parlament. Deputații și senatorii care au făcut pușcărie sau sunt în vizorul anchetelor pentru diverse infracțiuni

Interesul pentru columbieni pe piața mercenariatului este justificat. Columbia are una dintre cele mai mari și mai bine antrenate armate din lume. „De 60 de ani se antrenează conform doctrinei contrainsurgenței și au și experiență de luptă. De aceea sunt atât de căutați de armatele străine și companiile private de securitate”, explică Laura Lizarazo, expertă în securitate națională la compania Control Risks. Din 2000 încoace, prezența mercenarilor columbieni a fost raportată în zeci de țări, printre care Rusia, Yemen, Libia, Somalia și Afganistan.

Cel mai notoriu caz care a implicat mercenari columbieni a fost asasinarea președintelui haitian Jovenel Moise, în 2021. Șaptesprezece columbieni sunt după gratii pentru atacul din Port-au-Prince. Mai mulți dintre ei susțin că au fost angajați să-l răpească pe președinte, nu să-l omoare. Doi dintre liderii operațiunii, planificată în SUA, au fost condamnați la închisoare pe viață de judecătorii din Florida.

„Suntem ca fotbaliștii”

„Militarii (columbieni – n.r.) sunt ca fotbaliștii”, spune fostul pușcaș marin Dante Hincapié, precizând că țara sa este ca un magnet pentru companiile care recrutează mercenari sau agenți de securitate. Nemulțumit de pensie după 21 de ani petrecuți în armată, Dante Hincapié se ocupă de mercenariat de zece ani încoace, prima sa misiune fiind în Emiratele Arabe Unite, în rol de comandant de comunicații pentru un batalion format exclusiv din columbieni.

Recomandări

Una vorbim, alta fumăm. Instituțiile dau ultimul dezmăț bugetar chiar înainte ca Guvernul să strângă cureaua

În 2018, s-a dus în Yemen, pe care îl consideră „unul dintre cele mai nenorocite locuri în care am fost vreodată”. Misiunea sa era de a escorta navele europene și americane care traversau Golful Aden. În trei ani de misiuni în străinătate, el a câștigat aproape 70.000 de dolari, în timp ce economiile din perioada petrecută în armată erau de numai 15.000 de dolari.

Hincapié recunoaște că unele companii profită de foștii soldați, dar insistă că guvernul este principalul vinovat pentru activitățile de mercenariat. Oamenii din guvern „sunt indolenți, nu le pasă de soldați”, iar mulți dintrei ei ajung mercenari, explică el.

O rețea complexă

Moartea a circa 300 de mercenari columbieni în Ucraina a determinat Guvernul de la Bogota să lucreze la o lege care să interzică activitatea de mercenariat.

Jovana Ranito, președinta grupului de lucru al ONU pentru mercenari, salută această inițiativă. „Legislația internațională este un punct de plecare, dar dacă nu este implementată pe plan intern, atunci este foarte dificil (…) pentru a combate acest fenomen”, spune ea. În opinia ei, miezul operațiunilor de mercenariat îl constituie țările fragile din așa-numitul Sud Global.

Jaime Henao, un fost sergent în armata columbiană, a plecat în Afganistan după ce a fost instruit Blackwater, una dintre cele mai mari companii private de securitate din lume. În Afganistan, Henao a lucrat ca gardian la consulatul american din orașul Herat, scena unui atac sinucigaș al talibanilor în septembrie 2013.

Recomandări

Cum vrea Donald Trump să rămână în istorie și de ce Putin nu e chiar fericit. Câteva schițe pentru dinamica geopolitică a lui 2025

După încheierea contractului, la câteva luni de la atac, s-a întors în Columbia și a lucrat ca agent de pază în mediul privat. Dar, în 2021, a fost sunat de compania A4SI și i s-a propus un contract de bodyguard la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Sarcina lui era să protejeze un fost președinte afgan care s-a refugiat în Emiratele Arabe Unite.

A4SI a fost fondată în 2017 de Omar Antonio Rodríguez Bedoya, un fost ofițer în armata columbiană, dar compania este condusă acum de Álvaro Quijano, un colonel în retragere. Această companie a angajat cel puțin 300 de mercenari columbieni pentru războiul civil din Sudan. Mulți susțin că au fost înșelați, deoarece se așteptau că lucreze ca bodyguarzi în străinătate, nu să lupte în Sudan.

Un ciclu fără sfârșit

Mercenariatul nu se va opri în viitorul apropiat, prezice Alfonso Manzur, fondatorul Veterans for Columbia, o organizație care apără drepturile personalului militar în rezervă. Expertul spune că mii de columbieni sunt implicați în această activitate, iar majoritatea o preferă pentru a-și asigura un venit.

„Guvernele nu au luat măsuri adecvate pentru a ajuta fostul personal militar să se adapteze la viața civilă. Mulți erau oameni săraci care și-au găsit un mijloc de existență în război și, dacă nu sunt recalificați, vor continua în această industrie”, avertizează Manzur.

Proiectul de lege prezentat de Guvernul de la Bogota are în vedere crearea unor programe de reintegrare pentru veterani și creșterea sprijinului economic. În ciuda acestor măsuri, cei trei mercenari intervievați de El Pais recunosc că preferă să rămână pe piață, cu misiuni în Mexic sau Libia.

Urmărește-ne pe Google News