Ordonanța trenuleț. FPE: „Taxa pe stâlp ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”

Federația Patronală a Energiei (FPE) a transmis că propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcțiilor speciale (așa numita „taxă pe stâlp”) ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice. FPE solicită Guvernului identificarea de alternative fiscale echilibrate, reanalizarea măsurii fiscale propuse, inițierea unui dialog social real.

Ordonanța trenuleț. FPE: Taxa pe stâlp ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice

FPE atrage atenția asupra unor aspecte esențiale ce trebuie cunoscute de guvernanți:

1. Impact economic negativ
   Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice.
   Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate).
   Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației.
   În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei.
2. Contradicția cu obiectivele strategice ale României
   Impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.
3. Baza de impunere neadecvată
   Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică.
   Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani).
   În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung.
4. Taxarea activelor inactive
   Includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic și ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.
5. Lipsa de transparență și dialog social
   Introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparența și dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea și sustenabilitatea măsurii propuse.