Ortodocșii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul. Ce tradiții și obiceiuri diferă și când se sărbătorește Anul Nou

Tradiții și obiceiuri asemănătoare

Sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi păstrează multe similitudini cu cea din decembrie. Credincioșii se îmbracă în costume tradiționale și merg la colindat. Familia se reunește pentru cina sfântă, un moment important al sărbătorii.

Cina sfântă constă într-o masă cu preparate de post, servită în Ajunul Crăciunului. În unele regiuni, se pregătesc 12 feluri de mâncare, simbolizând cei 12 apostoli.

Postul Crăciunului pentru ortodocșii pe rit vechi începe pe data de 28 noiembrie, cu 40 de zile înainte de ziua de Crăciun.

În plus, o tradiție importantă pentru ortodocșii pe rit vechi care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie este Liturghia de la miezul nopții, care are loc în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. În cadrul slujbei, credincioșii participă la citirea Evangheliei despre nașterea lui Iisus Hristos.

Istoria calendarului iulian și a sărbătorilor pe rit vechi

Calendarul iulian, sau pe stil vechi, are o istorie îndelungată în creștinism. Acesta a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Inclusiv Sfinții Părinți l-au utilizat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea în 325 pentru stabilirea datei Paștelui.

Schimbarea majoră a avut loc în 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a introdus reforma calendarului, eliminând zece zile. Astfel, s-a născut calendarul gregorian sau „stilul nou”.

Recomandări

Evadare din România comunistă: cazul celor cinci ingineri care au navigat cu o barcă pescărească din Tulcea până în Turcia

În 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au decis să adopte un nou calendar, numit neo-iulian sau constantinopolitan.

Nu toate Bisericile Ortodoxe au participat la reuniunea din 1923, ceea ce a dus la o adoptare graduală a noului calendar însă unele Biserici au rămas fidele calendarului iulian neîndreptat.

Printre Bisericile care au păstrat vechiul calendar se numără Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și majoritatea mănăstirilor din Muntele Athos. Acestea continuă să sărbătorească Paștele și alte sărbători conform „stilului vechi”.

Urmărește-ne pe Google News