Panama anunță că a făcut plângere la ONU față de SUA după amenințările lui Trump. China dezminte că ar controla canalul

Guvernul statului Panama a trimis o scrisoare ONU prin care reamintește că, potrivit Cartei organizației, statele membre trebuie să „se abțină să recurgă la amenințarea sau utilizarea forței cu scopul afectării integrității teritoriale” a oricărui stat, după „îngrijorătoarele” afirmații ale președintelui american, Donald Trump, despre intențiile sale de a „recupera” Canalul Panama.

„Membrii organizației, în relațiile lor internaționale, se vor abține de la a recurge la amenințarea sau la utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat, sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite”, reamintește scrisoarea guvernului panamez trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Documentul, datat luni și semnat de ambasadorul statului Panama la ONU, Eloy Alfaro, „transmite respingerea de către președintele Panama, Jose Raul Mulino, a amenințărilor emise de Donald Trump în timpul discursului său de învestire, când a anunțat ambițiile sale imperialiste față de teritoriul pe care se află canalul, acuzând China că „deține” această importantă cale navigabilă.

„Canalul este și va rămâne al Panama, iar administrația sa va continua să fie sub controlul Panama în ceea ce privește neutralitatea sa permanentă. Nu există nicio prezență a vreunei țări în lume care să interfereze cu administrația noastră”, potrivit scrisorii președintelui Mulino.

Prin acea scrisoare, guvernul panamez îi cere cerut secretarului general al ONU „să transmită această comunicare celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”.

Întrebat pe 2 ianuarie, după primele declarații ale lui Donald Trump despre intenția de a recupera Canalul, Eloy Alfaro a răspuns că Panama nu intenționa să ridice chestiunea la nivelul Consiliului de Securitate. „Este prematur să luăm în considerare această posibilitate. Ar mai trebui să se întâmple alte lucruri pentru a justifica ridicarea acestei probleme în Consiliu”, a afirmat el atunci, recunoscând, în același timp, că afirmațiile lui Trump au un „potențial de controversă și conflict pe care țara sa nu o poate ignora”.

În discursul său de învestitură, Donald Trump a afirmat că „China operează Canalul Panama. Dar noi nu l-am dat Chinei. L-am dat statului Panama și îl vom recupera”, poziție pe care noul lider de la Casa Albă a tot repetat-o din luna decembrie.

Pe lângă presupusa implicare a Chinei, Trump susține că navele americane plătesc o taxă ridicată și nu sunt tratate „într-o manieră echitabilă”, afirmații care au fost, de asemenea, respinse de guvernul panamez încă din decembrie.

Afirmațiile lui Donald Trump au provocat răspunsul imediat al guvernului panamez, care, încă o dată, a subliniat că acest canal „este și va continua să fie panamez”, deoarece este rezultatul unei îndelungi „lupte de generații” și a negat orice interferență din partea oricărei alte națiuni în administrarea canalului.

Canalul Panama, cu o lungime de 82 de kilometri prin care tranzitează aproximativ 3% din comerțul mondial, a fost construit de SUA, care l-au inaugurat în 1914 și l-au administrat până la transferul către statul panamez pe 31 decembrie 1999. Canalul a fost transferat statului Panama în urmă cu 25 de ani ca urmare a Tratatelor Torrijos-Carter, semnate pe 7 septembrie 1977 la Washington de președintele panamez de atunci, Omar Torrijos, și președintele american de atunci, Jimmy Carter.

China dezminte că ar avea vreo legătură cu controlul canalului

Autorităţile chineze au precizat, miercuri, că „nu au intervenit niciodată” în gestionarea Canalului Panama şi că „au respectat întotdeauna” suveranitatea ţării din America Centrală asupra acestei infrastructuri, după ce preşedintele american, Donald Trump, a insistat că instalația e „controlată” de regimul de la Beijing.

Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Mao Ning, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă că „suveranitatea şi independenţa Panama nu sunt negociabile”. Mao a mai afirmat că „acest canal nu este supus controlului direct sau indirect al niciunei mari puteri”.

„China nu a participat la gestionarea şi exploatarea canalului, nu a intervenit niciodată în treburile sale şi a respectat întotdeauna suveranitatea Panama asupra canalului”, a adăugat purtătorul de cuvânt chinez, subliniind, totodată, că ţara sa „recunoaşte canalul ca rută navigabilă permanent neutră pentru traficul internaţional”.

Mao Ning a mai spus că China susţine declaraţiile preşedintelui panamez, Jose Raul Mulino, care a afirmat că acest canal „este şi va continua să fie al statului Panama”, iar administrarea sa va continua să fie sub controlul Panama „cu respectarea neutralităţii permanente”.

Analiză: Controlează China, într-adevăr, canalul Panama, așa cum susține Trump?

Donald Trump şi-a motivat revendicarea de a prelua controlul asupra Canalului Panama, afirmând că China „exploatează” această cale maritimă care leagă oceanele Pacific şi Atlantic, dar, în realitate, lucrurile sunt mai nuanţate, scrie, miercuri, AFP, într-o analiză în care a încercat să stabilească dacă afirmaţiile noului locatar de la Casa Albă corespund realităţii, conform Agerpres.

În timpul învestirii sale, noul preşedinte al SUA nu a exclus opţiunea militară pentru a „recupera” această arteră cu o lungime de 80 de km construită de Statele Unite, inaugurată în 1914 şi aflată de 25 de ani sub suveranitatea statului Panama.

Ruta interoceanică, ai cărei principali utilizatori sunt China şi SUA, este administrată de Autoritatea Canalului Panama, o entitate autonomă panameză.

Dar o companie chineză, Hutchison Ports, operează prin concesiune porturile Balboa şi Cristobal, la fiecare intrare în canal, de partea Atlanticului şi Pacificului.

În „timpuri de conflict”, aceste porturi ar putea fi utilizate de China drept „o formă blocaj care să împiedice comerţul” internaţional prin canal, a argumentat noul secretar de stat american, Marco Rubio.

Guvernul panamez a anunţat, marţi, un „audit exhaustiv” la Panama Ports Company, subsidiară a Hutchinson Ports, pentru „a determina dacă contractele de concesiune sunt respectate şi dacă societatea îşi declară corect veniturile, plăţile şi contribuţiile la stat”.

Într-un comunicat, societatea a transmis că „cooperează pe deplin” cu această procedură, asigurând că precedentele inspecţii au demonstrat că ea îşi respectă „obligaţiile contractuale”.

„Există preocupări rezonabile legate de prezenţa unei companii chineze”, a afirmat Benjamin Gedan, directorul programului pentru America Latină de la Wilson Center, cu sediul la Washington. „Canalul are o valoare enormă pentru SUA, atât din punct de vedere comercial, cât şi strategic şi nu ar fi greu pentru Beijing să întrerupă operaţiunile sale”, a adăugat expertul citat.

Rebecca Bill Chavez, preşedinta think tank-ului Dialogul Interamerican, susţine, dimpotrivă, că „China nu operează şi nu controlează Canalul Panama”: ţara din America Centrală „respectă” neutralitatea canalului, menţinând „eficacitatea operaţiunilor”.

Donald Trump, care a declarat că SUA au cedat „prosteşte” canalul interoceanic, a apreciat că Panama este o „ţară care ne escrochează” şi că navele americane ar trebui să plătească mai puţin pentru traversarea acestuia. „Este un argument fals care ascunde dorinţa ca Panama să-şi reducă pur şi simplu relaţiile cu China”, a declarat Euclides Tapia, profesor panamez de relaţii internaţionale.

De când Panama şi-a restabilit relaţiile diplomatice cu China, în 2017, comerţul cu China a crescut semnificativ, deşi principalul său partener politic şi comercial rămân SUA.

Companiile chineze au participat la construcţia unui port pentru vase de croazieră la intrarea în canal de partea Pacificului şi sunt implicate într-un proiect privind construcţia unui pod peste această cale maritimă, în valoare de 1,4 miliarde de dolari.

În timpul vizitei dictatorului Xi Jinping, în 2018, în Panama, China a propus şi alte proiecte în valoare de mai multe sute de milioane de dolari, fiind chiar tentat să instaleze o ambasadă la intrarea în canal, dar această intenţie nu s-a concretizat din cauza presupuselor presiuni americane.

În cadrul tratatelor din 1977, care au condus la transferul canalului de către SUA statului Panama în 1999, panamezii s-au angajat să garanteze ca această cale să rămână deschisă în permanenţă tuturor ţărilor din lume.

„Niciunul dintre principiile lor nu menţionează, cu atât mai puţin autorizează Statele Unite să recupereze sau să revendice canalul Panama”, a declarat Julio Yao, care a făcut parte din echipa panameză de negociere a tratatelor.

Dar, într-adevăr, textul conţine amendamente introduse de SUA privind posibilitatea ca guvernul american să utilizeze forţa armată în mod unilateral „pentru a apăra canalul împotriva oricărei ameninţări” cu închiderea.

„Este unicul motiv care ar putea justifica utilizarea forţei militare în Panama şi exclusiv pentru a menţine canalul deschis, nu pentru a-l prelua şi a-l exploata economic”, explică Tapia.

Faptul că Donald Trump şi-a reiterat ameninţările luni „face să fie mult mai probabil că este vorba de o declaraţie serioasă”, spune Benjamin Gedan. Acest expert consideră că o „intervenţie militară este puţin probabilă”, dar atrage atenția că guvernul SUA ar putea utiliza taxele vamale pentru a pune presiune asupra Panama.