Parlamentul german dezbate două moțiuni de interzicere a partidului extremist AfD

Bundestag-ul german a început, joi, procedura de dezbatere a două moțiuni prin care se intenționează trecerea în ilegalitate a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Cele două moțiuni au șanse reduse de a trece de parlament și ar putea chiar să se întoarcă împotriva inițiatorilor printr-un scor mai robust al formațiunii extremiste în alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în ultima săptămână a lunii februarie.

Prima dintre cele două moţiuni a fost depusă în septembrie de un grup de 113 parlamentari din toate partidele progresiste aliniate politicii Uniunii Europene, inclusiv social-democraţii cancelarului Olaf Scholz, Verzii, conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată - Uniunea Creştin-Socială (CDU-CSU) şi Stânga (Die Linke).

Prin această moțiune, se solicită Curţii Constituţionale să iniţieze procedura de scoatere în afara legii a partidului AfD pe motiv de neconstituţionalitate şi să-i confişte bunurile sau, dacă nu-l declară ilegal, măcar să-i retragă finanţarea de la stat.

„Suntem convinşi că AfD nu este doar un partid puţin de dreapta, ci că sunt duşmani ai Constituţiei noastre, duşmani ai democraţiei noastre, duşmani ai poporului”, a motivat unul dintre iniţiatorii moţiunii, conservatorul Marco Wanderwitz, care a amintit că serviciile secrete germane consideră acest partid ca fiind suspectat de extremism de dreapta.

La rândul ei, social-democrata Carmen Wegge a susţinut că democraţia este ameninţată de AfD şi că trebuie luate rapid măsuri contra acestei formaţiuni suveraniste ostile valorilor europene.

Dar nu toţi parlamentarii germani împărtăşesc opinia adepţilor interzicerii AfD. Este, de pildă, cazul liberalului Konstantin Kuhle, care a avertizat că adoptarea moţiunii ar „închide discuţia” cu toţi cetăţenii care votează pentru AfD din preocupări „legitime”, lucru pe care partidele democratice nu şi-l pot permite, pentru că nu ar face altceva decât să consolideze sprijinul popular pentru acest partid.

O a doua moţiune, depusă de 43 de deputaţi din partidul Verzilor, formaţiunea şefei diplomaţiei, Annalena Baerbock, solicită Bundestag-ului să ceară o opinie de expertiză cu privire la perspectivele de succes ale unei proceduri de interzicere a AfD, înainte ca dosarul să fie trimis Curţii Constituţionale, instanţă ce are ultimul cuvânt asupra unei eventuale scoateri a partidului în afara legii, un proces care necesită timp şi este improbabil să poată fi încheiat până la alegerile anticipate din 23 februarie.

De partea sa, candidata formaţiunii de extremă dreapta pentru postul de cancelar, Alice Weidel, a spus că „îndemnurile de interzicere a AfD sunt total absurde şi ilustrează mentalitatea anti-democratică a acelora care fac astfel de cereri”.

Potrivit sondajelor, blocul conservator CDU-CSU ar urma să câştige scrutinul cu un procent de 29-30%, AfD este cotat pe locul doi, cu 20-23%, şi social-democraţii lui Scholz, pe locul trei, cu 15-16%.

Deşi conservatorii au primit, miercuri, sprijinul AfD pentru a obţine în Bundestag adoptarea unei moţiuni ce propune măsuri drastice împotriva migraţiei ilegale, este de aşteptat ca după alegeri, blocul CDU-CSU să se alieze cu alte partide mainstream pentru a respecta aşa-numitul „cordon sanitar” menit să izoleze partidele naţionaliste ca Alternativa pentru Germania (AfD) sau formaţiunea de stânga Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW).