ARTICLE AD BOX
În ciuda eforturilor depuse de Administrația Biden în ultimele 15 luni pentru a obține un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza, nedisponibilitatea președintelui american Joe Biden de a pune presiune mai multă pe premierul Israelului l-a costat armistițiul. Însă o declarație făcută de Donald Trump și presiunile puse de cel care va fi trimisul său special în Orientul Mijlociu au asigurat încheierea armistițiului pentru Fâșia Gaza, scrie Politico, care citează mai muți experți în conflictul din regiune și oficiali israelieni.
Joe Biden și Donald Trump și-au arogat ambii meritele pentru armistițiul dintre Israel și Hamas pentru încetarea focului din Fâșia Gaza, însă revendicarea acordului de către președintele ales al SUA nu a picat deloc bine Administrației Biden.
În ce-l privește pe președintele încă în funcție al Statelor Unite armistițiul se încadrează în planul anunțat de acesta în mai și avansat neobosit americani, dar și de mediatorii din Qatar și Egipt. „Cine are dreptate până la urmă?”, scrie Politico, „a fost victoria lui Trump sau a lui Biden?”.
Declarația care a schimbat soarta negocierilor
Administrația Biden a depus eforturi non-stop pentru a-i forța pe liderii Hamas și pe Netanyahu să ajungă la un acord. Iar de-a lungul celor 15 luni de război, americanii au crezut de mai multe ori că sunt aproape de un armistițiu, doar ca eforturile lor să se năruie. În februarie anul trecut, Joe Biden anunța că se va ajunge la o înțelegere foarte curând. Înaintea Convenției Democraților, oficialii SUA au făcut aceași declarație. De fiecare dată însă, armistițiul nu s-a concretizat.
Un moment cheie a schimbat dinamica de putere, scrie Politico. O declarație făcută de Donald Trump la data de 7 ianuarie în paralel cu discuții agresive duse de cel care va fi trimisul special al președintelui ales al SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Cel puțin asta crede fostul prim ministru al Israelului Ehud Olmert și mai mulți experți în conflictul din regiune.
„Se va dezlănțui iadul. Dacă ostaticii nu sunt eliberați, nu vreau să vă stric negocierile, dar dacă nu sunt eliberați până îmi preiau mandatul, se va dezlănțui iadul în Orientul Mijlociu”, a spus Donald Trump.
La acea vreme, declarația a fost privită drept un avertisment pentru Hamas și a fost luată în derizoriu. Ce i-ar fi putut face Trump organizației Hamas ce Netanyahu nu i-a făcut deja? Hamas își pierduse deja comandanții militari de la vârf, inclusiv pe liderul din Gaza Yahya Sinwar, iar rândurile sale au fost devastate. Însă Trump nu se adresa organizației Hamas.
„Nu a fost un avertisment pentru Hamas. A fost un avertisment pentru Netanyahu. Pentru Bibi”, a spus fostul director de strategie al lui Trump Steve Bannon pentru Politico.
Un oficial de rang înalt israelian, care a cerut să rămână anonim, a spus pentru Politico că așa a intepretat și Netanyahu declarația lui Trump.
Când a fost întrebat de Politico de ce premierul israelian s-a arătat pregătit să accepte un acord pe care l-a respins anterior, fostul prim-ministrul israelian Ehud Olmert a spus simplu: „Pentru că îi este frică de Trump”.
Olmert și Bannon nu sunt singurii care cred asta. Nimeni nu dispută că contextul în care au avut loc negocierile s-a schimbat recent.
„Dezastrul umanitar din Gaza și decizia Hezbollah de a negocia pe cont propriu un acord de încetare a focului cu Israel în noiembrie a făcut Hamas mai flexibilă”, a spus Hugh Lovatt de la Consiliul European pentru Relații Externe.
„Decisivă însă pare să fi fost presiunea pusă de viitoarea Administrație Trump pe Netantayahu să accepte armistițiul”, a adăugat Muhammad Shehada de la Consiliul European pentru Relații Externe.
„Tacticicile de presiune ale lui Trump și avertizările pentru Hamas și Israel” au fost eficiente în repornirea negocierilor, a spus Sanam Vakil de la Chatham House.
Frica democraților că pierd alegerile, o piedică în calea acordului
De altfel, notează Politico, liderii arabi și oficialii lor îl implorau de mai multe luni pe Biden să pună presiune pe premierul Israelului.
„Administrația Biden s-a dovedit a fi nedispusă să pună presiunea necesară pe conducerea Israelului”, a spus Sanam Vakil de la Chatham House.
Însă președintele american și echipa lui au fost reținuți, cel mai probabil de teamă că îi va costa voturile evreilor-americani și donațiile politice înaintea alegerilor. De asemenea, s-au temut de atacurile din partea Republicanilor, care ar fi putut spune că Democrații își abandonează aliatul cheie din Orientul Mijlociu.
Presiunea de la Trump însă l-a făcut pe Netanyahu să depășească îndoielile unor membri ai coaliției sale de dreapta și să reziste în fața opoziției unor membri ai Guvernului său. Cu atât mai mult cu cât Netanyahu s-a temut că sfidarea lui Trump ar putea nărui alte planuri, precum măsuri mai dure împotriva Iranului și protecție de la americani în fața presiunii arabilor pentru a face pași serioși pentru soluția celor două state.
Steve Witkoff, apropiatul lui Trump, care a fost în Doha la negocieri săptămâna trecută alături e echipa lui Biden, nu a avut probleme în a juca dur cu liderul israelian.
După ce a zburat la Tel Aviv sâmbăta trecută pentru a discuta armistițiul cu Netanyahu, Witkoff nu a reacționat deloc bine când i s-a spus că liderul israelian ține Sabatul și nu se poate întâlni cu el până seara și a respins aceste obiecții în termeni „aspri”.
Potrivit ziarului israelian Haaretz, cuvintele lui Witkoff și-au atins scopul: Netanyahu a întrerupt Sabatul și s-a dus la întâlnire. Totul ca Trump să fie forța din spatele armistițiului, a conchis Politico.