Politico: România sfidează UE în scandalul pesticidelor

România a început anul 2025 încălcând în mod deschis legislația Uniunii Europene prin aprobări de urgență pentru utilizarea de pesticide interzise, relatează Politico.

Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii de la București a aprobat în mod discret utilizarea produsului Cruiser 350 FS.

Acesta este un insecticid neonicotinoid interzis în Uniunea Europeană din cauza impactului său letal asupra albinelor.

Este o decizie care încalcă în mod direct hotărârea din ianuarie 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, CJUE. La momentul respectiv, instanța a hotărât că astfel de derogări la utilizarea pesticidelor sunt ilegale.

Conform Politico, Bucureștiul a autorizat utilizarea Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, împreună cu o serie de alte substanțe chimice interzise. Autoritățile naționale de resort au invocat infestările grave cu dăunători și presiunile economice.

Însă acțiunea autorităților de la București ridică semne de întrebare cu privire la interpretarea, de către România, a legislației UE și subliniază dificultățile Comisiei Europene în a-și pune în aplicare normele.

Ministerul român al Agriculturii invocă plângerile fermierilor

Politico scrie că sectorul de floarea-soarelui din România - unul dintre cele mai mari din Europa - este piatra de temelie a agriculturii locale. 

Fermierii din sudul și sud-estul României, unde floarea-soarelui și porumbul domină peisajul, se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor de sol, precum gărgărița porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii-sârmă (Agriotes spp.).

Acești dăunători pot devasta culturile aflate în faza incipientă, forțând o reînsămânțare costisitoare și reducând randamentele pe câmpurile cu monocultură.

Agricultorii români avertizează că, în lipsa unor tratamente precum neonicotinoidele, riscă  pierderea totală a culturilor în unele zone afectate.

Ministerul român al Agriculturii a menționat aceste riscuri în decizia sa, afirmând că utilizarea semințelor tratate va fi limitată la zonele cu infestații grave de dăunători, iar controalele stricte vor minimiza riscurile pentru mediu.

Însă neonicotinoidele sunt, de asemenea, recunoscute pe scară largă pentru efectele lor nocive asupra polenizatorilor.

Studiile de specialitate au evidențiat legătura între utilizarea lor, declinul populațiilor de albine și pierderea biodiversității, în general.

Din aceste motive, UE a interzis utilizarea Cruiser 350 FS și a altor produse similare în 2018.

Hotărârea CJUE din 2023 a fost menită să elimine lacunele care permit României și altor țări membre să ocolească aceste interdicții. 

Țări precum Franța și Belgia, printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. România a continuat să autorizeze utilizarea lor în anii 2023, 2024 și 2025.

Comisia Europeană știe ce a făcut Ministerul Agriculturii de la București

Comisia Europeană a declarat că nu a primit încă o notificare oficială privind cele mai recente derogări dispuse de România cu privire la utilizarea pesticidelor neonicotinoide.

Totuși, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că problema este în discuție în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje.

Acest grup reunește reprezentanți ai ministerelor naționale, care se consultă cu privire la punerea în aplicare practică a politicilor comunitare.

Hrncirova a subliniat angajamentul Comisiei de a lucra îndeaproape cu România, dar nu a precizat dacă ar putea urma activarea unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar.

Apicultorii români cer UE să intervină

Apicultorii din România sunt printre cei mai vehemenți critici ai utilizării neonicotinoidelor.

Ei au făcut apel în mod repetat la autoritățile UE să acționeze, argumentând că utilizarea continuă a acestor pesticide interzise duce multe afaceri apicole în pragul colapsului.

Anii de expunere la neonicotinoide lasă stupii prea slăbiți pentru a se reface, iar diminuarea populațiilor de polenizatori amenință ecosisteme întregi și securitatea alimentară a țării, spun apicultorii români.

Ministerul român al Agriculturii susține că nu a încălcat legea

Ministerul Agriculturii de la București și-a apărat decizia, susținând că derogările privind utilizarea Cruiser 350 FS au fost necesare și legale.

Într-un răspuns pentru Politico, ministerul a citat lipsa de alternative viabile pentru gestionarea infestărilor grave cu dăunători și a susținut că normele UE privind pesticidele permit autorizații de urgență în circumstanțe speciale.

În plus, instituția citată a afirmat că acțiunile sale sunt conforme cu legislația UE, chiar și în lumina hotărârii CJUE, pe care ministerul român o interpretează ca permițând astfel de derogări în anumite condiții.

Politico amintește criza politică din România în relatarea despre încălcarea legislației comunitare

Politico scrie că "sfidarea" României vine pe fondul instabilității politice și amintește că țara noastră s-a confruntat recent cu tulburări, după ce politicianul de extremă dreapta Călin Georgescu, care a candidat pe o platformă naționalistă și anti-UE, s-a impus în primul tur al alegerilor prezidențiale, fiind oprit de decizia Curții Constituționale. 

Aceasta a dispus anularea alegerilor, ținând cont de dovezile de interferență rusească prezentate în cadrul CSAT.

Reticența Bruxelles-ului de a acționa provine parțial - conform Politico - din teama de a nu îndepărta țările membre din Europa de Est, din ce în ce mai reticente față de obiectivele de durabilitate ale blocului.

Situația reflectă o tensiune crescândă între realitățile economice locale și promovarea, de către UE, a unor politici mai ecologice, în special în regiunile mai dependente de agricultură.

Activiștii de mediu se tem că acțiunile României vor crea un precedent

Criticii susțin că inacțiunea Bruxelles-ului semnalează țărilor membre că prioritățile economice pot prevala asupra legislației de mediu.

"Se creează un precedent periculos", a declarat Martin Dermine de la PAN Europe, un ONG care luptă contra utilizării pesticidelor. 

Dacă Bucureștiul rămâne nepedepsit, s-ar putea declanșa un efect de domino al sfidării în întregul bloc, amenințând credibilitatea UE în ceea ce privește respectarea angajamentelor de mediu, a adăugat acest activist.