Postul Paștelui 2025. Când începe perioada cu cele mai multe restricții din an

Postul Paștelui durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, și este inspirat de exemplul lui Iisus Hristos, care a postit timp de 40 de zile în pustiu. Această perioadă este una de purificare sufletească și trupească, de rugăciune și de apropiere de Dumnezeu. Anul acesta, Postul Mare începe pe 3 martie, adica în aproximativ trei săptămâni. 

Biserica îndeamnă credincioșii să renunțe nu doar la alimentele de origine animală, ci și la gândurile negative, la conflicte și la orice lucru care i-ar îndepărta de credință.

Ce înseamnă postul Paștelui

În timpul Postului Mare, se recomandă:

• Abținerea de la carne, lapte, ouă și alte produse de origine animală;
• Consumul de alimente vegetale, precum fructe, legume, cereale și semințe;
• Rugăciunea intensă și participarea la slujbele bisericești;
• Fapte bune și renunțarea la vicii;
• Înfrânarea de la excese și distracții.

De-a lungul postului, există zile de dezlegare la ulei și vin (în zilele de sâmbătă și duminică) și dezlegare la pește în sărbători importante, precum Buna Vestire și Floriile.

Săptămâna Patimilor și pregătirea pentru Înviere

Ultima săptămână a postului, cunoscută drept Săptămâna Patimilor, este cea mai solemnă și include slujbe speciale care amintesc de suferințele și jertfa lui Iisus Hristos. Este un moment de reflecție profundă, culminând cu Noaptea Învierii, când credincioșii participă la slujba de Înviere și primesc Lumina Sfântă.

Postul Paștelui este o ocazie de întărire a credinței și de regăsire spirituală, fiind considerat de Biserică drept un drum spre înnoire sufletească și apropiere de Dumnezeu.

Cel mai aspru post din an

În primele trei secole ale creștinismului, modul și durata postului nu erau uniforme în întreaga lume ortodoxă. Unii creștini posteau doar în Vinerea Patimilor, în timp ce alții țineau post două zile, vineri și sâmbătă înainte de Paști. Existau și comunități care posteau timp de trei zile, o săptămână sau chiar până la șase săptămâni înainte de Sărbătoarea Învierii. Deoarece amintește de cele 40 de zile de post ale Mântuitorului înainte de începerea activității Sale publice, această perioadă a fost numită Păresimi (din latinescul quadragesima) sau Patruzecime (Τεσσαρακοστή), denumire menționată pentru prima dată în canonul 5 al Sinodului I Ecumenic.

Conform rânduielilor stabilite ulterior, Postul Mare de 40 de zile se încheie în vinerea de dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Această sâmbătă și Duminica Floriilor sunt considerate sărbători distincte. În plus, Săptămâna Patimilor este o perioadă de postire și mai severă. Astfel, pe lângă cele 40 de zile, Postul Paștilor include încă opt zile cu rânduieli și practici liturgice speciale, scrie Doxologia.

Părintele Ene Braniște menționează în Liturgica generală (EIMBOR, 1985) că, în vechime, acest post era mult mai aspru decât în prezent. Pe atunci, creștinii ajunau zilnic, adică se abțineau complet de la hrană și băutură până la Ceasul al IX-lea (după-amiaza târziu), cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică, în care ajunarea nu era obligatorie.

Biserica nu a încurajat niciodată extremele în ceea ce privește postul. De aceea, două zile din această perioadă sunt marcate în calendar cu dezlegare la untdelemn, vin și pește: Buna Vestire și Duminica Floriilor.