Presa de la Kiev: Ucraina nu va accepta să cedeze teritorii către Rusia. Ce compromisuri e dispus să facă Zelenski în fața lui Putin

Kievul va fi „cel mai probabil” obligat de Washington să facă anumite concesii în fața Moscovei, la negocierile pentru încetarea focului, scrie The Kyiv Independent, după ultimele declarații ale președintelui Statelor Unite și ale secretarului american al Apărării. Publicația ucraineană notează însă că sunt chestiuni în care Ucraina va fi de neclintit, precum recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia ca fiind rusești, reducerea armatei sale, legalizarea partidelor pro-ruse sau abandonarea oficială a demersurilor pentru intrarea în NATO. 

Alte clauze ar putea fi însă mai ușor de înghițit de Kiev. Acestea includ o amânare a accederii în NATO, înghețarea liniei de front, organizarea de alegeri, sau cedarea controlului din regiunea Kursk pentru anumite părți din Ucraina ocupată de Rusia. Există posibilitatea să există anumite compromisuri și pentru partidele „pro-pace” care nu susțin fățiș Rusia, statutul limbei ruse, dar și a Bisericii Ortodoxe pro-Ruse. 

„Principala întrebare este cum îl putem opri pe Putin dacă - o dată ce se ajunge la un armistițiu, ceea ce nu cred - încearcă din nou să invadeze o porțiune mai mare din teritoriul Ucrainei. Ce l-ar putea opri, realistic vorbind? În opinia mea, doar statutul de țară membră NATO”, a spus Oleksandr Merezhko, șeful comisiei parlamentare pentru afaceri externe a Ucrainei. 

Volodimir Zelenski și mai mulți oficiali de top ai SUA, inclusiv emisarii speciali ai lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellog, respectiv JD Vance, vor participa la Conferința de Securitate de la Munchen, care va avea loc în perioada 14-16 septembrie. Președintele Ucrainei este așteptat să aibă întâlniri cu ambii oficiali. 

Liniile roșii ale Ucrainei

Indiferent de ce vor cere oficialii SUA, sunt câteva chestiuni care nu sunt negociabile pentru Ucraina, spun experții citați de The Kyiv Independent. 

Ucraina nu va recunoaște niciun teritoriu ocupat de ruși ca fiind de drept al Rusiei, câtă vreme Rusia nu anulează anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene. 

„Sunt două chestiuni fundamentale asupra cărora nu poate exista un compromis. În primul rând, recunoașterea dreptului statului agresor asupra teritoriilor ocupate este inacceptabil. În al doilea rând, nu putem accepta limitări ale armatei noastre, restricții privind numărul de arme sau orice fel de constrângere privind formarea de alianțe militare. Aceste linii roșii trebuie bătute în piatră. În ce privește orice altceva, cred că este spațiu de manevră până la un punct”, a spus Volodymyr Aryev, parlamentar al Opoziției. 

Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea în 2014, precum și Herson, Zaporojie, Donețk și Luhanks în 2022. Însă, Rusia deține doar parțial controlul în cele patru regiuni anexate în 2022, despre care pretinde că îi aparțin, notează publicația ucraineană. 

Ucraina ar putea accepta o înghețare a liniei frontului sau un schimb de teritorii ocupate, potrivi experților. 

„Cred că va fi o încetare a focului de-a lungul liniei de contact când vor începe negocierile. E posibil să existe o zonă de buffer. Dar nu pot vedea schimbări teritoriale majore”, a explicat Stefan Wolff, profesor de securitate internațională la Universitatea din Birmingham. 

De altfel, președintele Volodimi Zelenski a anunțat că este dispus să cedeze controlul aupra teritoriilor din Kursk la schimb pentru teritorii ucrainene ocupate de ruși.

„Factorul Kursk este foarte important aici. Ieșirea din acest război cu o parte a teritoriului său ocupat de forțele ucrainene ar fi umilitor pentru Putin”, a spus și analistul politic ucrainean Volodymyr Fesenko. 

O altă solicitare a Rusiei, care ar fi inacceptabilă pentru Ucraina ar fi așa numita „demilitarizare” a Ucrainei, adică Kievul să-și reducă din forțele armate. 

„Moscova ar fi, desigur, încântată de un astfel de rezultat și presează ca forțele armate ale Ucrainei să fie pur simbolice și incapabile să protejeze țara de viitoare atacuri din partea Rusiei. Fără garanții serioase de securitate, nu văd cum Ucraina ar putea accepta așa ceva”, a spus Jenny Mathers, profesor de politică internațională la Aberystwyth University din Marea Britanie. 

Oleksandr Merezhko a argumentat că Putin nu poate accepta decât condiții care îi vor permite să „reia invazia, după un timp, pentru a captura Kievul și a distruge statul ucrainean”. 

„Aste e problema. Obiectivele Ucrainei și ale lui Putin sunt diametral opuse, nu există puncte comune pentru negocieri”, a spus parlamentarul. 

La ce compromisuri ar fi dispusă Ucraina

Ucraina își dorește să devină membră NATO din 2000 și a aplicat oficial pentru statutul de stat membru al Alianței în 2022. De asemenea, intenția Ucrainei de a se alătura NATO este înscrisă în Constituția țării. Însă, NATO s-a dovedit a fi reticentă la un răspuns pozitiv, astfel că o clauză care să amâne accederea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică nu va face mare diferență, spun experții.

De asemenea, și acest compromis ar putea avea loc doar dacă Occidentul este capabil să vină cu garanții tangibile de securitate pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a spus miercuri aliaților, la prima întâlnire de la sediul NATO, că Europa trebuie să fie responsabilă de securitatea Ucrainei și a atras atenția că „nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”.

Însă Rusia a cerut nu doar ca acest obiectiv să fie amânat, dar ca Ucraina să abandoneze cu totul această aspirație și să devină stat neutru. Experții spun că în acest punct Ucraina ar trage linie. 

De asemenea, în timp ce Ucraina este dispusă să organizeze alegeri dacă se ajunge la un acord de pace cu Ucraina, chiar spre finalul anului 2025, cum își dorește SUA, nu este dispusă să facă acest lucru fără un armistițiu. 

În ce privește partidele pro-ruse, interzise acum în Ucraina, Kievul ar fi dispus să ajungă la un compromis în cazul partidelor „pro-pace”, care nu susțin fățiș Rusia. 

De asemenea, Kremlinul își dorește ridicarea restricțiilor împotriva Bisericii Ortodoxe din Ucraina, susținutăde Rusia. În această chestiune, opiniile experților sunt divizate. 

„Nu îmi pot imagina un astfel de compromis pentru că poporul nu va accepta. Tot ce ține de Rusia e toxic. Biserica Ortodoxă Rusă este o armă a Rusiei și legalizarea ei ar însemna legalizarea unei organizații ruse subversive”, a explicat Oleksandr Merezhko. 

Însă, Fesenko a argumentat că un compromis ar putea exista dacă termenii sunt formulați corect.