ARTICLE AD BOX
Judecătorul a considerat că în acest caz nu se aplică regulile relației angajat-angajator. Sentința nu este definitivă.
Tragedia de la Gliganu de Sus
Judecătoria Pitești a pronunțat recent o primă sentință într-un dosar de ucidere din culpă în care a fost trimis în judecată un proprietar din satul Gliganu de Sus, comuna Rociu, județul Argeș, acuzat că, în calitate de angajator persoană fizică, nu a luat măsuri de securitate în muncă pentru un zilier care a murit în timp ce îl ajuta la demolarea unei anexe.
Incidentul a avut loc în vara anului 2020. Proprietarul a declarat în cadrul anchetei că lucra la demolarea unei anexe când victima, care își câștiga existența lucrând cu ziua la gospodăriile localnicilor, „s-a oferit să îl ajute”. Proprietarul susține că a fost de acord, „fără să se înţeleagă dinainte cu victima la un preţ pentru munca prestată”.
În jurul orelor 14.00, zilierul, care suferea și de epilepsie, a căzut de pe anexă și s-a lovit de sol. „S-a ridicat singur și a plecat acasă spunând că se va întoarce să continue activitatea”, le-a declarat proprietarul polițiștilor. Bărbatul spune că, spre seară, văzând că zilierul nu s-a mai întors, a mers acasă la el „pentru a-i plăti pentru munca depusă”. Acolo, „a constatat că victima se simte rău și a solicitat intervenția ambulanței”.
Recomandări
Consiliile Județene au cheltuit peste 2 milioane de euro pe servicii juridice în ultimii cinci ani. Mai mult de jumătate din sumă a ajuns la trei mari case de avocatură
Victima a fost dusă la spital, unde a murit câteva zile mai târziu. „Moartea a fost violentă, ea s-a datorat edemului cerebral acut, consecinţa unui traumatism cranio-cerebral cu fractură craniană, hematom extradural (operat) și contuzii cerebrale hemoragice la o persoană cunoscută cu epilepsie”, a fost concluzia medicului legist.
Trimis în judecată pentru ucidere din culpă
În urma incidentului din Gliganu de Sus, a fost deschisă o anchetă și de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar concluzia inspectorilor a fost că angajatorul nu a respectat legea securității și sănătății în muncă, făcându-se vinovat de „neadoptarea din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, oarecum, și de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor”.
În urma acestei concluzii, proprietarul în curtea căruia s-a produs tragedia a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Recomandări
România a refuzat să extrădeze în Rusia un cetățean moldovean: „Predarea e susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită”
Judecător: „Victima a fost cea care a venit la domiciliul inculpatului”
În cadrul procesului de la Judecătoria Pitești, proprietarul trimis în judecată a oferit explicații despre derularea evenimentelor și a declarat că „nu s-a înţeles cu victima la o sumă de bani, însă era firesc să-i răsplătească cumva ajutorul acordat, fie prin sume de bani, fie prin alimente”.
Doi martori, vecini ai proprietarului, au fost, de asemenea, audiați de instanță. „Niciunul dintre martorii audiaţi nu au precizat că victima presta activităţi remunerate pentru inculpat, depoziţiile acestora fiind în sensul că victima îşi câştiga traiul zilnic prin diferite munci efectuate în gospodăriile localnicilor”, a reținut judecătorul.
În urma procesului, bărbatul acuzat de ucidere din culpă a fost declarat nevinovat judecătorul considerând că „este exagerat a se reţine în sarcina inculpatului obligaţia de a lua măsurile legale în vederea respectării modului de desfăşurare a activităţilor gospodăreşti, atâta vreme cât activitatea respectivă nu a avut la bază un raport juridic reglementat de Codul Muncii, iar viaţa în cadrul comunităţii se desfăşoară în principal după rânduieli cutumiare”.
Recomandări
Topul celor mai mari amenzi date de Consiliul Concurenței. De la cartelul petroliștilor și cel al mâncării la băieții deștepți din energie, scumpirea RCA și exploatarea lemnului
Din probatoriul administrat a rezultat că victima a fost cea care a venit la domiciliul inculpatului şi i-a solicitat acestuia să îl ajute la activitatea de demolare, convins fiind că în schimb va obţine o sumă de bani sau bunuri necesare traiului de zi cu zi, având în vedere că victima îşi câştiga existenţa lucrând cu ziua la diferiţi oameni din cadrul comunităţii.
Plata pentru un serviciu punctual n-are legătură cu salariul
În legătură cu plata pe care proprietarul urma să i-o dea victimei, judecătorul a subliniat că „aceasta nu poate fi privită ca având natura juridică a unui salariu”.
„Ea nu a făcut obiectul unei negocieri prealabile între cei doi, ci urma să fie o răsplată a muncii plătite, liber apreciată de către inculpat. Raportul juridic dintre inculpat şi victimă a fost unul de întrajutorare între membrii unei comunităţi, între rude chiar, raport ce transcende normelor dreptului muncii şi care nu poate fi analizat sub auspiciul încălcării unei norme care să atragă incidenţa legii penale”, a mai arătat Judecătoria Pitești în sentința studiată de Libertatea, care nu este definitivă.
În același document, instanța concluzionează că „în producerea accidentului culpa aparține în mod exclusiv victimei, care şi-a asumat riscul să desfășoare o activitate cu privire la care nu deținea abilitățile necesare, fiind totodată conştient şi de boala de care suferă”.
Măsurile de precauție în cazul ajutorului dintre vecini
Avocatul Doru Cosmin Ursu, reprezentant al casei de avocatură Zamfirescu Racoti Vasile & Partners, a explicat pentru Libertatea cum este reglementat în România ajutorul între vecini, care sunt măsurile de securitate în muncă de care trebuie ținut cont și cine răspunde în cazul unor incidente.
„Ajutorul reciproc între vecini și prieteni este o practică tradițională în România, preponderent în mediul rural. În acest context, este esențial ca proprietarii care cheamă în ajutor/acceptă ajutorul altor persoane să fie conștienți că există responsabilități legale și măsuri de siguranță pe care trebuie să le ia. Oricât de simplă ar fi în aparență, orice activitate a unei persoane fizice poate atrage raspunderea civilă, contravențională sau chiar penală a acesteia, în cazul încălcării unor obligații prevăzute de lege”, explică avocatul.
Specialistul avertizează că „pentru a evita un astfel de scenariu, măsurile de siguranță pe care un proprietar trebuie să le aibă în vedere includ evaluarea riscurilor și prevenirea vătămării persoanelor sau pagubelor în proprietățile vecine, ca urmare a activității întreprinse”.
„Aceasta poate include utilizarea echipamentului de protecție și asigurarea că activitățile desfășurate sunt în limita competențelor personale ale celor care participă la respectiva activitate. Fiind vorba de lucrări realizate pe lângă casă, ne putem imagina că fiecare dintre noi trebuie să aibă în vedere acele măsuri de precauție de bun simț pe care le respectăm când facem noi înșine unele activități în gospodărie. Măsuri de siguranță precum utilizarea echipamentului de protecție – mănuși, ochelari, căști – sunt esențiale, mai ales în activități ce presupun un anumit grad de risc, cum ar fi lucrările la înălțime sau utilizarea uneltelor electrice”, subliniază avocatul Doru Cosmin Ursu.
Activitățile specializate, realizate de profesioniști
Avocatul consultat de Libertatea a mai semnalat că „în cazul unor activități specializate, acestea ar trebui realizate de profesioniști/persoane autorizate, fiind mai greu de anticipat măsurile de siguranță/prevedere pentru acestea, mai ales de către o persoană care nu deține calificările necesare (lucrări la instalații electrice, de gaz, sub presiune etc)”.
„De altfel, în domeniul construcțiilor, reglementările legale prevăd care sunt acele lucrări ce pot fi realizate «în regie proprie» și cele pentru care legea impune o anumită rigoare/calificare inclusiv din perspectiva răspunderii pentru acestea. Ca regulă generală, proprietarul/beneficiarul va purta întotdeauna răspunderea de orice natură pentru ceea ce se întâmplă pe proprietatea sa, independent de răspunderea executantului/persoanei care efectuează o lucrare. În ceea ce privește lucrările de construcții, acestea sunt reglementate de Legea 50/1991, pe lângă această lege existand și alte acte specifice referitoare la cerinţele de securitate şi sănătate în muncă, cum este HG 300/2006”, a mai punctat Doru Cosmin Ursu.
Cum este reglementată claca în România
Înainte ca serviciile specializate din diverse domenii să fie dezvoltate în România, în special la sate, lucrările se făceau pe bază de clacă (ajutor reciproc). În unele zone, acest obicei încă se păstrează. Avocatul Ursu a explicat pentru Libertatea că această practică „nu este reglementată prin legi specifice, ținând mai degrabă de obiceiurile locului”.
„Activitatea de tip clacă reprezintă un sprijin informal, iar persoanele implicate își asumă responsabilitatea personală pentru acțiunile lor, munca desfășurându-se în baza unor cutume locale, ale căror origini se pierd în timp. Ce trebuie reținut este faptul că acest gen de muncă neremunerată nu se încadrează în dispozițiile legale ce reglementează raporturile de muncă de tip angajator-angajat, nefiind incidente dispozițiile Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă și cu atât mai puțin dispozițiile art. 249-250 Cod penal referitoare la neluarea respectiv la nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, a subliniat avocatul.
Expertul a explicat că persoana care solicită ajutorul unor prieteni/vecini pentru realizarea unor munci în gospodărie nu se poate identifica cu un „angajator”, în sensul stabilit de lege, cum nici vătămarea unei persoane într-un astfel de context nu poate fi calificată drept un „accident de muncă” în sensul legii.
Cine suportă costul spitalizării în cazul unor accidentări la clacă
Într-un caz mai vechi, o pensionară din Timișoara, care a căzut în timp ce își ajuta vecinii să culeagă via și a suferit o fractură, a fost pusă la plata spitalizării. Întrebat de Libertatea ce se întâmplă din punct de vedere al costurilor pentru spitalizare în condițiile unui accident în cazul unei munci de tip clacă, avocatul Doru Cosmin Ursu a explicat că „răspunderea pentru consecințele acestuia poate varia”.
„Dacă accidentul este cauzat de neglijența proprietarului în organizarea respectivei activități, acesta ar putea fi responsabil pentru costurile spitalizării victimei în virtutea răspunderii civile sau penale. Pe de altă parte, dacă accidentul se datorează unui comportament imprudent al victimei, aceasta ar putea fi singura responsabilă pentru consecințe. Din păcate, probleme de acest tip nu au întotdeauna o rezolvare standard, iar soluția legală în fiecare caz poate depinde de circumstanțele specifice ale fiecărei activități”, a punctat specialistul în drept.
Avocatul a subliniat că „vătămarea corporală suferită într-o acțiune de întrajutorare reciprocă, neremunerată, nu poate fi calificată drept accident de muncă – în cadrul unei munci desfășurate «la negru», cu consecința excluderii de la decontare a cheltuielilor privind tratamentul medical”.
„Un accident survenit la o clacă are aceeași natură cu cea a unui accident casnic, survenit în propria gospodărie, fiind eronată încadrarea unui astfel de incident drept accident de muncă, cu trimitere la dispozițiile art. 248 din Legea 95/2006, care enumeră situațiile în care Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nu decontează serviciile medicale, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unităţile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse. Astfel, accidentul de muncă, al cărui tratament este exclus la plată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, este strict definit de Legea 319/2006 și nu poate fi extrapolat oricărei vătămări survenite ca urmare a realizării unei activăți/munci în gospodăriile individuale. În cazul unei vătămări survenite în timpul unei activități casnice/gospodărești, victima este acoperită de prevederile contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, costurile fiind suportate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, a mai spus avocatul Ursu.
Specialistul avertizează că, în România, lipsa unei culturi solide a securității muncii se răsfrânge inclusiv asupra activităților realizate pe lângă casă, „filosofia lui «merge și așa» și lucrările efectuate în regie proprie reprezentând cauzele unor incidente cu urmări mai mult sau mai puțin grave”.
„Investiția în educația privind securitatea muncii, chiar și în contextul muncii domestice, este o direcție importantă pentru crearea unui mediu mai sigur și mai responsabil. Este esențial ca cei care întreprind o activitate să discute deschis cu vecinii și prietenii despre ajutorul reciproc și să clarifice așteptările și responsabilitățile fiecărei persoane. Discutarea inițială a unor reguli și măsuri de siguranță și bune practici poate ajuta la prevenirea accidentelor și la pozitivarea relațiilor dintre vecini”, este sfatul avocatului Doru Cosmin Ursu.
Foto ilustrativ: Shutterstock
Urmărește cel mai nou VIDEO