România educată vs. România dezbinată. Zece ani cu Iohannis

În 10 ani de mandat, preşedintele Klaus Iohannis a menţinut PNL la guvernare mai bine de cinci ani, deşi partidul care l-a propulsat la Cotroceni nu a reuşit să termine niciodată pe primul loc la alegerile parlamentare. Klaus Iohannis a luat PNL de la 15% în 2014 şi îl lasă la 14% în Parlament.

În relaţia cu PSD, Iohannis a fost preşedintele care a numit cei mai mulţi premieri social-democraţi – patru. În primul mandat, Iohannis a fost adversarul declarat al PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, strategie care l-a ajutat să câştige fără emoţii al doilea mandat prezidenţial.

Apoi, în pofida promisiunilor din campanie, Iohannis a readus PSD la guvernare, deşi avea la îndemână varianta unei guvernări de dreapta. Şi relaţia cu UDMR a fost tensionată: s-a bazat pe voturile etnicilor maghiari, apoi a acuzat că UDMR a uneltit cu PSD ”ca să dea Ardealul ungurilor”.

Liderii USR au văzut iniţial un partener reformist în Klaus Iohannis, apoi preşedintele i-a numit ”crizatori” şi i-a împins în afara guvernării. În urma sa, dreapta politică, pe care a reprezentat-o la vârful statului în ultimii 10 ani, adună doar 25% din Parlament. În schimb, partidele suveraniste vor ocupa peste o treime din locuri în Senat şi în Camera Deputaţilor.

Ce lasă în urmă Klaus Iohannis strict din perspectivă politică? PNL, partidul care i-a fost partener fidel în ultimii 10 ani, a ratat finala prezidenţială cu Nicolae Ciucă şi a obţinut numai 14% la alegerile parlamentare.

PSD s-a clasat din nou pe primul loc la ultimele alegeri, dar cu un scor de numai 22%, cel mai mic din istorie. USR abia a trecut de 12%. Practic, dreapta din România, reprezentată de Klaus Iohannis la cel mai înalt nivel în ultima decadă, a obţinut împreună puţin peste 25% în Parlament.

În schimb, partidele suveraniste – AUR, SOS România şi POT – au adunat mai bine de o treime din mandatele parlamentare. Astfel, singura soluţie pentru o guvernare pro-europeană este o nouă alianţă PSD-PNL, cu voturile UDMR şi cu sprijinul minorităţilor naţionale. „Ce fac eu? Eu rămân în mandat până când va fi ales un nou preşedinte al României. Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, după ce Curtea Constituţională (CCR) a anulat alegerile prezidenţiale.

Klaus Iohannis este singurul preşedinte din istoria prost-decembristă a României care nu pleacă din funcţie la finalul mandatului.

Potrivit Constituţiei, care prevede explicit că mandatul prezidenţial are o durată de cinci ani, astăzi ar fi trebuit să fie ultima zi a preşedintelui Iohannis la Palatul Cotroceni.

Pe fondul anulării alegerilor, şeful statului este aşteptat să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru a desemna un nou prim-ministru. Ulterior, premierul desemnat va cere votul de încredere al Parlamentului.

Noua coaliţie va fi formată din PSD-PNL-UDMR, iar premierul va fi din rândurile social-democraţilor, au convenit partidele, aseară, la negocieri. Premierul în funcţie, Marcel Ciolacu, ar putea continua la Palatul Victoria, susţin surse prezente la discuţii.

Astfel, Klaus Iohannis ar putea desemna a cincea oară un premier de la PSD. Noul Guvern este aşteptat să stabilească în prima şedinţă data alegerilor prezidenţiale, însă scrutinul nu poate fi organizat mai devreme de finalul lunii martie.