Sumele cheltuite de SUA pentru a cumpăra teritorii și prețul estimativ al Groenlandei, dacă ar fi de vânzare

Donald Trump a stârnit noi polemici cu reluarea unei idei pe care a avansat-o pentru prima dată în 2019: achiziționarea Groenlandei, cea mai mare insulă din lume. „Avem nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională”, a spus președintele reales al SUA, cerând Danemarcei să renunțe la ea pentru „a proteja lumea liberă”.

O idee veche

În 2019, Trump a spus, pe bună dreptate, că nu este singurul președinte american care a propus cumpărarea Groenlandei. SUA vede cu interes poziția strategică a Groenlandei. Din acest considerent, președintele Harry Truman s-a oferit în 1946, adică după cel de-al Doilea Război Mondial și în zorii Războiului Rece, să cumpere această insulă pentru 100 de milioane de dolari în aur. Danezii au refuzat atunci, la fel cum au procedat în 2019 și mai nou acum: „Nu, mulțumim”.

Înainte de Harry Truman, președintele Andrew Johnson, succesorul lui Abraham Lincoln, a luat în considerare în 1967 să cumpere insula.

Astăzi poate părea ciudat ca o națiune suverană să cumpere un teritoriu de la o altă națiune suverană, dar tranzacții de acest tip s-au întâmplat de-a lungul istoriei. De exemplu, SUA își datorează mare parte din expansiune unor achiziții de teritorii.

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

În 1803, SUA au cumpărat Louisiana de la Franța în schimbul a 15 milioane de dolari americani (circa 416 milioane de dolari americani la calculele adaptate pentru 2024). Apoi, la mijlocul secolului XIX, SUA au impus Mexicului un tratat de pace prin care au virat 15 milioane de dolari pentru un teritoriu de 1,36 milioane kilometri pătrați. În cele din urmă, SUA au cumpărat Alaska de la Imperiul Rus cu 7,2 milioane de dolari în 1867 (peste 150 de milioane de dolari astăzi) și Insulele Virgine Americane de la Danemarca pentru 25 de milioane de dolari în aur în 1917 (peste 600 de milioane de dolari astăzi).

Japonia, Pakistan, Germania și Arabia Saudită au cumpărat de asemenea teritorii, transferându-și jurisdicțiile asupra localnicilor și câștigând pământ, acces la căi navigabile critice sau pur și simplu zone tampon, notează The Conversation.

Cât costă o țară?

Evaluarea unei țări (sau a unui teritoriu autonom precum Groenlanda) nu este o sarcină simplă. Spre deosebire de companii sau active, țările reprezintă un amestec de elemente tangibile și intangibile aproape imposibil de calculat cu precizie.

Calculul poate începe de la produsul intern brut, sau PIB. Ca definiție, PIB-ul este valoarea de piață a tuturor produselor, serviciilor pentru consum și a investițiilor brute destinate consumului final care sunt produse în toate ramurile economiei respectivei țări într-o anumită perioadă de timp (de obicei un an).

Recomandări

Noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de Mark Zuckerberg de la Twitter, nu va funcționa. Consecințele renunțării la fact-checking-ul profesionist

Dar PIB-ul reflectă oare cu adevărat „valoarea” unui teritoriu? În cazul unei astfel de achiziții, trebuie luată în calcul și capacitatea teritoriului respectiv de a genera valoare în viitor.

Resursele de producție ale Groenlandei includ nu numai întreprinderile, instituțiile și lucrătorii folosiți pentru a-și genera PIB-ul actual (estimat la aproximativ 3,24 miliarde de dolari în 2021 la o populație de 56.500 de locuitori), ci și capacitatea (dificil de măsurat) de a-și îmbunătăți PIB-ul pe viitor. Acest lucru va depinde de cât de productive vor fi resursele teritoriului în viitor.

Există și alte aspecte care nu sunt incluse în PIB, cum ar fi calitatea capitalului (atât uman, cât și a infrastructurii), calitatea vieții, resursele naturale și poziția strategică.

Resurse neexploatate

Dincolo de ceea ce există deja, din perspectiva pieței, resursele încă neexploatate sunt cele care fac din Groenlanda o posibilă achiziție valoroasă.

Groenlanda extrage cărbune de zeci de ani și dispune de zăcăminte foarte mari confirmate. Pe lângă cărbune, Groenlanda are aur, argint, cupru, plumb, zinc și marmură. În plus, topirea ghețarilor scoate la suprafață pământuri rare, alte metale prețioase, grafit și uraniu.

Recomandări

Înapoi în anii 90. Femeile-politician sunt pe cale de dispariție în funcțiile de top ale coaliției

În cele din urmă, există un potențial imens de exploatări petroliere în apele Groenlandei. Nimic din acest potențial nu se reflectă în PIB-ul actual al insulei.

Vânzările pe teritorii sunt de neimaginat astăzi

Există mai mulți factori pentru faptul că nu se mai vând teritorii astăzi. Din punct de vedere istoric, tranzacțiile de teritorii au fost mai degrabă în folosul elitelor conducătoare decât în cel al cetățenilor obișnuiți. În democrațiile moderne, este aproape imposibil să vinzi pământ unui alt stat dacă cetățenii se opun ideii.

Democrațiile funcționează după principiul că bunurile naționale ar trebui să fie la dispoziția poporului, nu a guvernului. Vânzarea unui teritoriu astăzi ar necesita demonstrarea unor beneficii clare și tangibile pentru populație, o sarcină dificilă în practică.

Naţionalismul joacă, de asemenea, un rol puternic. Pământul este profund legat de identitatea națională și vânzarea lui este adesea văzută ca o trădare. Guvernele, în calitate de administratori și gardieni ai națiunii, sunt reticente în a primi oferte, oricât de tentante ar fi.

Aceasta este totodată o normă internațională puternică împotriva schimbării granițelor, născută din temerile că o ajustare teritorială ar putea declanșa o cascadă de revendicări și conflicte în altă parte. Practic, în lumea de astăzi, națiunile sunt entități politice, culturale și istorice care rezistă comercializării.

Groenlanda poate avea, teoretic, un preț, dar adevărata întrebare este dacă o astfel de tranzacție s-ar putea alinia vreodată cu valorile și realitățile moderne, conchide The Conversation, care nu oferă un cost estimativ pentru teritoriul autonom danez.

Estimări în cazul Groenlandei

Potrivit The Times of India, economiștii și analiștii prezintă diverse estimări în cazul Groenlandei, de la sute de miliarde la trilioane de dolari americani. Financial Times scrie că Groenlanda ar putea valora 1,1 trilioane de dolari datorită mineralelor sale rare și a potențialului de resurse. O altă estimare, bazată pe suprafața Groenlandei în comparație cu prețul de cumpărare al Alaskăi în 1867, stabilește prețul acesteia la 230 de milioane de dolari americani. Cu toate acestea, această cifră nu ia în considerare inflația, evaluările moderne ale resurselor și mizele geopolitice, notează Daily Mail.

Calculele mai realiste iau în considerare potențialul dezvoltării economice și a infrastructurii Groenlandei, ceea ce ar crește prețul la 1,5 trilioane de dolari sau mai mult, făcând din această insulă una dintre cele mai scumpe achiziții din istorie, în cazul în care s-ar concretiza în acest scenariu vreodată.

Urmărește-ne pe Google News