Un munte din Noua Zeelandă a primit prin lege calitatea de persoană. Are, de-acum, drepturi și obligații ca orice om

Un munte din Noua Zeelandă, considerat un strămoș de către indigeni, a fost recunoscut ca persoană juridică joi, 30 ianuarie 2025, după ce o nouă lege i-a acordat toate drepturile și responsabilitățile unei ființe umane.

Muntele Taranaki – cunoscut acum ca Taranaki Maunga, numele său Maori – este cea mai recentă formațiune naturală care a primit statut de persoană în Noua Zeelandă, care înainte a acordat același statul pentru un râu și o porțiune de pământ sacru. Vulcanul adormit, acoperit de zăpadă, este al doilea ca înălțime de pe Insula de Nord, cu 2.518 de metri altitudine. Este un loc frecventat de turiști, care vin aici pentru drumeții și sporturi pe zăpadă.

› Vezi galeria foto ‹

Recunoașterea legală admite că muntele a fost „furat” de la indigenii maori din regiunea Taranaki, după ce Noua Zeelandă a fost colonizată.

Cum poate un munte să fie o persoană

Legea adoptată joi îi conferă lui Taranaki Maunga toate drepturile, puterile, îndatoririle, responsabilitățile și obligațiile unei persoane. Persona sa juridică are un nume: Te Kāhui Tupua, pe care legea îl consideră „un întreg viu și indivizibil”. Include muntele în sine și pământul din jur, „cu toate elementele lor fizice și metafizice”, potrivit CNN.

O entitate nou creată va fi „fața și vocea” muntelui, spune legea, cu patru membri din maori iwi sau triburi locale și patru membri numiți de ministrul conservării.

De ce este acest munte atât de  special

„Muntele a fost mult timp un strămoș venerat, o sursă de sprijin fizic, cultural și spiritual și un loc pentru odihna finală”, a declarat joi, în Parlament, Paul Goldsmith, deputatul responsabil pentru reglementările dintre guvern și triburile maori.

Dar coloniștii Noii Zeelande din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au luat mai întâi numele de Taranaki și apoi muntele însuși. În 1770, exploratorul britanic James Cook a observat muntele de pe nava sa și l-a numit Muntele Egmont.

În 1840, triburile maori și reprezentanții coroanei britanice au semnat Tratatul de la Waitangi — documentul fondator al Noii Zeelande — în care Coroana promitea oamenilor maorii că își vor păstra drepturile asupra pământului și resurselor lor. Dar versiunile maori și engleză ale tratatului au fost diferite – iar încălcările Coroanei ale ambelor prevederi au început să apară imediat.

În 1865, o vastă porțiune de pământ Taranaki, inclusiv muntele, a fost confiscată pentru a-i pedepsi pe maorii pentru că s-au răzvrătit împotriva Coroanei. În secolul următor, cluburile de vânătoare au avut un cuvânt de spus în gestionarea muntelui, însă maorii au fost excluși.

„Practicile tradiționale maori asociate cu muntele au fost interzise în timp ce turismul a fost promovat”, a spus Goldsmith. Dar o mișcare de protest maori din anii 1970 și 1980 a dus la o creștere a recunoașterii limbii, culturii și drepturilor maori în legislația din Noua Zeelandă.

Cum își va folosi muntele drepturile

„Astăzi, Taranaki, maunga nostru, maunga tupuna al nostru, este eliberat din cătușele, cătușele nedreptății, ale ignoranței, ale urii”, a spus Debbie Ngarewa-Packer, co-lider al partidului politic Te Pāti Māori și descendentă a triburilor Taranaki, folosind o expresie care înseamnă munte ancestral.

Drepturile legale ale muntelui sunt menite să-i susțină sănătatea și bunăstarea. Vor fi oprite vânzările forțate, se vor restabili utilizările tradiționale și vor fi derulate lucrări de conservare pentru a proteja fauna sălbatică. Turiștii vor avea în continuare acces în zonă.

Alte forme ale naturii cu stat de persoană în Noua Zeelandă

Noua Zeelandă a fost prima țară din lume care a recunoscut forme ale naturii ca oameni. O lege adoptată în 2014 i-a acordat lui Te Urewera, o vastă pădure nativă de pe Insula de Nord, statut de persoană. Atunci a ieșit din proprietatea guvernamentală, iar tribul Tūhoe a devenit tutorele său.

„Te Urewera este străveche și trainică, o fortăreață a naturii, plină de istorie; peisajul său este bogat în mistere, aventură și frumusețe”, începe textul legii, care descrie și semnificația sa spirituală pentru maori. 

În 2017, Noua Zeelandă a recunoscut râul Whanganui ca fiind om.

Cât sprijin a primit legea

Proiectul de lege care recunoaște personalitatea muntelui a fost confirmat în unanimitate de cei 123 de parlamentari ai Parlamentului. Votul a fost întâmpinat cu waiata — un cântec maori — de zecile de persoane care au mers în capitala Wellington din Taranaki pentru a asista la adoptarea legii.

Momentul a veni într-o perioadă tensionată pentru relațiile rasiale din Noua Zeelandă. În noiembrie, zeci de mii de oameni au mărșăluit pentru a protesta împotriva legii care ar remodela Tratatul de la Waitangi. Legea – care nu mai are șanse să fie adoptată – i-ar lipsi pe maori de drepturile legale și ar inversa dramatic progresul făcut în ultimele cinci decenii.