Un vizitator interstelar uriaș ar fi modificat orbitele planetelor din sistemul nostru solar. Ce au descoperit oamenii de știință

Un obiect de opt ori mai masiv decât Jupiter ar fi vizitat sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani și a modificat permanent orbitele planetelor, arată datele unui nou studiu, potrivit Live Science.

Orbitele imperfecte ale planetelor

De zeci de ani, astronomii încearcă să înțeleagă modul în care s-au format planetele din sistemul solar. Majoritatea ipotezelor sunt de acord că orbitele planetelor ar trebui să fie cercuri perfecte, aranjate concentric în jurul Soarelui și situate pe același plan. Totuși, niciuna dintre cele opt planete, inclusiv Pământul, nu are o orbită perfect circulară, iar traiectoriile lor nu se află exact pe același plan.

Comparativ cu Mercur, care are cea mai eliptică și înclinată orbită, cele patru planete gigantice exterioare — Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun — prezintă abateri minore de la orbitele ideale. Explicarea acestor discrepanțe s-a dovedit dificilă, a spus Renu Malhotra, om de știință planetar la Universitatea din Arizona și coautor al studiului.

„Problema pentru astrofizica teoretică a fost de multă vreme să înțeleagă cum orbitele au devenit mai puțin circulare și înclinate, dar nici prea mult, nici prea puțin”, a explicat Malhotra într-un e-mail pentru Live Science. Ipotezele anterioare, care au încercat să explice acest fenomen prin interacțiunile dintre planete, nu sunt, potrivit ei, în concordanță cu detalii importante ale orbitelor observate.

Vizitator interstelar

Pentru a investiga această problemă, Malhotra și colegii săi au analizat o ipoteză mai puțin studiată: posibilitatea ca un obiect masiv asemănător unei stele să fi modificat orbitele acestor planete acum 4 miliarde de ani.

Cercetătorii au realizat 50.000 de simulări computerizate ale celor patru planete exterioare, analizând modul în care parametri precum masa, viteza și distanța unui astfel de vizitator ar fi putut influența sistemul solar. În aceste simulări, au luat în considerare nu doar obiecte de dimensiuni stelare, ci și corpuri mult mai mici, precum cele de mărimea lui Jupiter. De asemenea, au analizat scenarii în care vizitatorii s-au apropiat extrem de mult de Soare, până la 20 de unități astronomice (UA). (O UA reprezintă aproximativ 93 de milioane de mile sau 150 de milioane de kilometri, distanța medie de la Pământ la Soare.)

Deși majoritatea simulărilor au produs condiții incompatibile cu sistemul solar actual, cercetătorii au descoperit că în aproximativ 1% dintre cazuri, trecerea unui astfel de vizitator a modificat orbitele planetelor gigantice până la o stare asemănătoare celei prezente.

Un scenariu realist

Cele mai realiste simulări au arătat că un obiect de opt ori mai masiv decât Jupiter, trecând la o distanță de 1,69 UA de Soare — aproape de orbita actuală a lui Marte (1,5 UA) — ar fi putut altera traiectoriile planetelor exterioare.

Aceste simulări au indicat că o singură trecere a unui astfel de obiect substelar ar fi suficientă pentru a modifica orbitele gigantelor gazoase. Mai mult, cercetătorii sugerează că aceste corpuri substelare, care includ și piticii bruni (obiecte mai grele decât planetele, dar nu suficient de masive pentru a deveni stele), sunt destul de numeroase în cosmos, ceea ce înseamnă că vizite similare ar putea fi mai frecvente decât se credea.