Viața în Crimeea, unde locuitorii sunt chemați să-l voteze pe Putin, la zece ani de la anexarea ilegală. „Vreau doar să se termine totul”

Rusia sărbătoreşte anexarea Crimeei la 18 martie, când preşedintele rus Vladimir Putin a semnat anexarea la Rusia. Putin este aşteptat să participe luni la un miting în Piaţa Roşie din Moscova pentru a marca a zecea aniversare.

Stagnarea contraofensivei Ucrainei face foarte puțin probabil ca Kievul să poată recupera Crimeea în curând, iar scurta perioadă de optimism de la sfârșitul anului 2022, când oficialii de rang înalt au descris revenirea Crimeei ca fiind „inevitabilă” s-a risipit de mult.

Cu toate astea, cei doi ani de război au expus dominația rusă asupra peninsulei ca fiind vulnerabilă, pentru prima dată din 2014.

Un copil care se află lângă o hartă a peninsulei Crimeea în culorile drapelului rus, la Simferopol. Orașul a fost decorat pentru a sărbători 10 ani de la aliperea Crimeei cu Rusia. Foto: Profimedia

Institutul de Studii Strategice al Mării Negre, cu sediul în Ucraina, a constatat că forțele ucrainene au lansat 184 de lovituri împotriva țintelor din Crimeea în 2023, folosind frecvent drone pentru a ataca ținte militare.

„Toate acestea sunt mișcări pregătitoare înaintea unei operațiuni serioase în Crimeea”, a declarat șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, la începutul acestei săptămâni.

Recomandări

REPORTAJ Cum văd viitorul oamenii din Roșia Montană: „UNESCO este un lucru foarte pozitiv, dar se poate face și minerit”

Rusia îşi intensifică represiunea împotriva disidenței

Pe fondul situației instabile de securitate, Moscova și-a intensificat represiunea împotriva tuturor vocilor disidente din Crimeea. Activiști pro-ucraineni, localnici care postează melodii în ucraineană pe rețelele de socializare sau își exprimă public opinii pro-Ucraina au fost ridicați de poliția rusă și de serviciul de securitate FSB.

De la începutul războiului, Crimeea se află pe locul doi după Moscova, printre regiunile rusești, când vine vorba de numărul de dosare penale deschise împotriva cetățenilor pentru „discreditarea armatei ruse”.

Forțele Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei

„Oamenii care scandează sloganuri, cântă cântece sau imnuri naționaliste vor fi pedepsiți conform codului penal”, a declarat liderul Crimeei, instalat la Moscova, Serghei Aksyonov, în 2022.

„Oamenii care se comportă așa sunt trădători. Dacă nu îți iubești țara, atunci pleacă și mergi în locul pe care îl iubești”, a adăugat el.

Recomandări

Medvedev, după ce UE a cerut Rusiei să returneze tezaurul României: „Românii nu sunt o națiune, ci un mod de viață”

De atunci, vânătoarea de elemente pro-ucrainene s-a intensificat. Un rol activ în lupta împotriva disidenței din peninsulă îl are Crimean Smersh, un cont de Telegram unde oamenii își pot denunța prietenii și vecinii pentru comportamentul „antirus”.

Utilizatorii pot trimite mesaje unui bot Telegram securizat pentru a trimite informații despre astfel de incidente. Canalul postează apoi videoclipuri cu raidurile poliției în casele oamenilor și adaugă frecvent „mărturisiri” și „scuze” murmurate în fața camerei de la cei acuzați că sunt pro-Ucrainei.

Cel mai recent, canalul a publicat marți o înregistrare cu o femeie care își cere scuze, după ce a postat o melodie de rezistență ucraineană pe un cont de socializare sub un pseudonim.

Oameni care merg pe lângă un afiș care îl arată pe președintele rus Vladimir Putin, alături de mesajul „Occidentul nu are nevoie de Rusia. Noi avem nevoie de Rusia!” la Simferopol, pe 5 martie. Foto: Profimedia

„Dacă cineva crede că poate folosi un alt nume online pentru a se plânge și că nu i se poate întâmpla nimic, iată dovada că greșește. Îmi cer scuze sincer și susțin operațiunea militară specială”, a spus femeia, care acum se va confrunta cu un proces judiciar.

Recomandări

Scuzele așteptate, dar nerostite ale judecătoarei din procesul lui Vlad Pascu. Momentele din sala de judecată care nu s-au văzut la TV

„Lupta pentru Crimeea ucraineană continuă”

Iaroslav Bozhko, purtătorul de cuvânt al Panglicii Galbene, o mișcare de rezistență care desfășoară o campanie de conștientizare a rezistenței non-violente a ucrainenilor din zonele ocupate ale Ucrainei, a spus că operarea în Crimeea acum este extrem de periculoasă, dar că chiar și acțiuni mici precum pictarea de graffiti pro-Ucraina sau legarea de panglici galbene în spațiile publice au ajutat mortalul altor proucraineni.

„Chiar dacă cineva din Crimeea tace și nu poate vorbi, va trece prin oraș și va vedea aceste simboluri și va înțelege că lupta pentru Crimeea ucraineană continuă”, a spus Iaroslav Bozhko.

Cei care văd în Rusia oportunități

Este greu de măsurat nivelul de sprijin pe care îl au autoritățile ruse în Crimeea, având în vedere reprimarea totală a oricărei disidențe, creșterea populației ruse după emigrarea cetățenilor proucraineni și lipsa oricăror date independente de sondaj.

Interviurile telefonice cu persoane aflate în prezent în peninsulă au sugerat că, deși în Crimeea există mulți fani convinși ai Rusiei și mulți susținători tăcuți ai Ucrainei, există și un grup semnificativ care a încercat pur și simplu să-și trăiască viața.

Dar efectele războiului îi afectează și pe ei, pe măsură ce economia se clatină, bărbații sunt mobilizați în armata rusă, iar atacurile cu drone îi trezesc noaptea.

O pictură murală care înfățișează un militar având pe uniformă litera Z, un însemn tactic al trupelor ruse din Ucraina, ținând o fetiță în brațe, pe fațada unei clădiri din localitatea Cernomorskoye, la aproximativ 150 km de Simferopol. Foto: Profimedia

„Nu îmi pasă de politică. Tot ce vreau este un cer liniștit deasupra capului meu, pe care l-am avut timp de opt ani… Acum, vreau doar să se termine totul”, a spus Natalia.

Femeia conduce un mic hotel în Crimeea și spune că afacerile ei au crescut după preluarea rusă, cu mii de noi turişti venind din Rusia până să înceapă războiul.

Un alt locuitor din Crimeea, Alexander, 32 de ani, a spus că și-a dorit ca peninsula să se alăture Rusiei în 2014, deși o parte din familia sa nu a fost de acord.

„Am avut membri ai familiei care au plecat. Ei locuiesc la Kiev acum și încă păstrăm legătura. Am și alți prieteni care au plecat și suntem în contact. Înțeleg alegerea lor și ei o înțeleg pe a mea”, a spus tânărul.

Alexander a spus că în ultimul deceniu, infrastructura din orașul său natal s-a îmbunătățit considerabil și, de asemenea, a simțit că are oportunități de angajare mai bune făcând parte din Rusia. Cu toate acestea, la fel ca mulți din Crimeea cu rude și prieteni în Ucraina continentală, mărturiile lor despre invazie a afectat modul în care vede războiul.

„Desigur, te simți diferit când cunoști oameni acolo. Îți suni prietenii și ei se ascund în buncăre, nu este deloc plăcut”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News