ARTICLE AD BOX
19-01-2025 | 17:58
La începutul fiecărui an, a treia luni din ianuarie este desemnată drept cea mai deprimantă zi din an. A primit numele de „Blue Monday”.
În 2025, Blue Monday este pe 20 ianuarie și se caracterizează printr-o lipsă de energie, o stare de melancolie și tristețe.
Cum a apărut Blue Monday
Blue Monday a devenit cunoscută ca fiind cea mai deprimantă zi din an. Dar ce este, de fapt, Blue Monday și care este originea acestei zile?
Lunile de iarnă sunt întotdeauna o perioadă dificilă pentru persoanele care suferă de probleme de sănătate mintală, tulburări precum depresia sezonieră devenind tot mai frecvente pe măsură ce diverse aspecte ale sezonului rece își lasă amprenta asupra stării de spirit.
De exemplu, vremea rece, zilele mai scurte și grijile financiare cauzate de perioada sărbătorilor, printre alți factori, pot agrava semnificativ starea de sănătate mintală deja precară. Cu toate acestea, deși depresia sezonieră este o afecțiune demonstrabilă și bine documentată, Blue Monday, ziua desemnată drept cea mai deprimantă din calendar, nu pare să aibă o bază științifică reală.
Blue Monday este, din motive necunoscute, a treia zi de luni din fiecare an nou. Poate că este prima dată când auzi despre Blue Monday sau poate ai văzut recent discuții despre această zi pe rețelele sociale. Cu toate acestea, originile presupusei „cele mai deprimante zile din an” datează de la mijlocul anilor 2000.
Conceptul de Blue Monday se crede că a fost publicat pentru prima dată în 2005 într-un comunicat de presă emis de Sky Travel, care susținea că o formulă nouă a determinat că aceasta este cea mai deprimantă zi din an. Astfel, prima zi de Blue Monday a fost stabilită pe 24 ianuarie 2005.
Formula folosea o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, timpul scurs de la eșecul rezoluțiilor de Anul Nou, nivelurile scăzute de motivație și sentimentul de nevoie de schimbare.
Totuși, experții au considerat formula lipsită de sens, deoarece nu existau unități definite în calcul, ceea ce înseamnă că nici măcar din punct de vedere matematic nu avea logică. Mai mult, Cliff Arnell, fost profesor la Universitatea Cardiff, căruia i se atribuie comunicatul de presă inițial, militează deschis împotriva Blue Monday, afirmând că intenția inițială era de a inspira oamenii să-și îmbunătățească viața, nu să creeze o atmosferă de neliniște, conform LiveScience.
Deși inițial a fost inventat în scopuri de marketing pentru a încuraja oamenii să-și rezerve vacanțe, termenul Blue Monday face acum parte din vocabularul de zi cu zi. Totuși, Blue Monday a fost din ce în ce mai criticat de-a lungul anilor, mulți afirmând că termenul adaugă anxietate și presiune unei zile care altfel ar fi obișnuită. În acest context, multe branduri au devenit creative, folosind campanii și inițiative menite să transforme ziua într-una mai pozitivă.
Blue Monday 2025 pică pe 20 ianuarie
În 2025, Blue Monday este pe 20 ianuarie și cu toate că ianuarie poate fi o lună grozavă din multe motive, rămâne totuși o lună rece și mohorâtă, fără prea multe evenimente și care ne lasă cu cu un sentiment de nostalgie.
Experții în sănătate mintală spun că „Blue Monday” nu are o bază științifică. Totuși, ei sunt de acord că tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este o formă reală de depresie, pe care unele persoane o experimentează în lunile de iarnă, când lumina naturală este redusă.
Psihologul Kari Leibowitz sugerează să ne inspirăm din Scandinavia, unde oamenii trăiesc cu unele dintre cele mai întunecate și lungi ierni, dar sunt constant considerați printre cei mai fericiți din lume, scrie zurich.com.
Leibowitz s-a mutat în Tromsø, Norvegia, pentru a vedea cum reușesc oamenii să prospere pe durata iernilor lungi. Ea spune că adoptarea unei „mentalități de iarnă” este esențială, iar norvegienii văd iarna ca pe o oportunitate de a se bucura, nu ca pe o perioadă de temut. Leibowitz a descoperit un concept numit „friluftsliv” – sau viața în aer liber – și subliniază cât de important este să te îmbraci bine și să ieși afară pentru a simți elementele naturii.
Medicii din întreaga lume recomandă acum „o doză de natură” pentru a ajuta oamenii să se mențină sănătoși. Marc Berman, psiholog la Universitatea din Chicago, afirmă că există dovezi solide că expunerea crescută la natură îmbunătățește sănătatea fizică și mintală. Accesul la natură îmbunătățește somnul, reduce stresul, crește fericirea și diminuează emoțiile negative. Petrecerea timpului în spații verzi poate, de asemenea, să ne îmbunătățească funcțiile cognitive, inclusiv atenția, memoria și creativitatea, atât la persoanele cu depresie, cât și la cele fără.
Japonezii promovează de multă vreme beneficiile petrecerii timpului în natură. Termenul „băi de pădure” a apărut în Japonia ca o practică numită shinrin-yoku, sau „absorbția atmosferei pădurii.” Aceasta a devenit acum populară în întreaga lume ca o modalitate prin care oamenii să se reconecteze cu ei înșiși și cu natura. În Canada, există cercetări care arată că statul într-o pădure timp de doar 15 minute, observând natura și respirând adânc, poate reduce nivelul de cortizol și variabilitatea ritmului cardiac – în timp ce statul pe o stradă urbană nu are niciun efect.
Conform cercetărilor, cel puțin 120 de minute pe săptămână petrecute în natură sunt asociate cu o stare bună de sănătate și bunăstare. Plimbările și exercițiile fizice în aer curat sunt o modalitate minunată de a ne îmbunătăți sănătatea mintală; însă chiar și simpla ședere pe o bancă, cufundat în frumusețea naturii, poate fi extrem de benefică.
O mentalitate pozitivă și o doză de natură pot contribui la gestionarea zilelor scurte și întunecate ale iernii. Cercetări publicate în revista New Scientist sugerează că lumina soarelui poate, de asemenea, ajuta la prevenirea infecțiilor periculoase. Mulți dintre noi petrecem acum până la 90% din timp în interior, iar retina noastră este bombardată cu lumină artificială până târziu în seară.