Calendarul Ortodox 2025: Zile de post și sărbători mari anul acesta. Când se ține post în 2025

Fiecare post și sărbătoare de peste an reprezintă un prilej de apropiere de Dumnezeu, de curățare a sufletului prin rugăciune și de reașezare a priorităților duhovnicești.

Totodată, aceste momente speciale servesc și la menținerea unor tradiții moștenite, cu rădăcini adânci în istoria creștinismului. Iată care sunt perioadele de post din 2025 și care sunt principalele sărbători marcate în calendar.

Zile de post în 2025

Miercurile și vinerile de peste an

În tradiția ortodoxă, se obișnuiește să se țină post în fiecare miercuri și vineri, cu excepția săptămânilor care au mențiunea de „harți” în calendar. Miercurea ne aduce aminte de trădarea Mântuitorului Iisus Hristos de către Iuda, iar vinerea ne amintește de răstignirea Domnului pe Cruce. Astfel, aceste două zile de post din fiecare săptămână reprezintă un prilej de aducere aminte și de recunoștință față de jertfa lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august

Această zi este una de post și sobrietate, deoarece se comemorează momentul dramatic al uciderii Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan este considerat „cel mai mare dintre cei născuți din femeie” și este propovăduitorul pocăinței, având un rol esențial în vestirea venirii Mântuitorului. În popor, se spune că în această zi nu se bea vin roșu și nu se consumă varză, pentru a nu aminti de sângele vărsat al sfântului și de modul în care a fost adus capul său pe tipsie, scrie Creștinortodox.ro.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie

Înălțarea Sfintei Cruci este un praznic împărătesc dedicat Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Ziua de 14 septembrie este una de post și rugăciune, iar credincioșii merg la biserică pentru a cinsti Crucea Domnului, simbol al jertfei și biruinței asupra păcatului și morții. Tradițional, în această zi, creștinii obișnuiesc să ducă la biserică buchețele de busuioc, mirt sau alte plante, pe care le așază la icoana Mântuitorului.

Perioade de post în 2025. Marile posturi de peste an

Postul Sfintelor Paști (Postul Mare): 3 martie – 19 aprilie

Considerat cel mai lung și mai aspru post din an, Postul Sfintelor Paști durează 40 de zile efective (începând cu Lăsatul secului de brânză), la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Prin urmare, la finalul acestei perioade deosebit de riguroase, credincioșii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului (Paștele), care în 2025 va fi prăznuit pe 20 aprilie.

Postul Mare este o perioadă de pocăință, smerenie și apropiere de Dumnezeu. Este timpul în care se merge mai des la biserică, se participă la slujbele speciale (Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite etc.), se citește mai mult din Sfânta Scriptură și se intensifică rugăciunea.

Se renunță la carne, ouă, lactate și orice produse de origine animală. Pe parcursul Postului Mare, există anumite zile de dezlegare la ulei, vin și pește (cum ar fi de Buna Vestire sau de Florii). Oricum, rânduielile stricte se aplică, în principal, mănăstirilor, iar pentru mireni se recomandă consultarea duhovnicului și adaptarea postului la starea de sănătate, la condițiile de viață și de muncă.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: 16 iunie – 28 iunie

Durata acestui post variază de la an la an, fiind influențată de data serbării Paștelui. Acest post amintește de nevoințele pe care Sfinții Apostoli le-au făcut în pregătirea pentru răspândirea Evangheliei în lume. Este un post de o intensitate medie, nefiind la fel de aspru ca Postul Mare.

Pe durata postului, credincioșii se abțin de la produse de origine animală (carne, lapte, ouă), însă există zile cu dezlegare la pește, ulei și vin, în special sâmbăta și duminica sau de anumite sărbători de peste săptămână.

Postul Adormirii Maicii Domnului: 1 august – 14 august

Postul Adormirii Maicii Domnului este un post scurt, de două săptămâni, dar cu un regim destul de aspru, asemănător Postului Mare. Se încheie pe 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.

Acest post este închinat pregătirii duhovnicești pentru cinstirea Maicii Domnului, cea care, prin smerenie și ascultare, a devenit Născătoare de Dumnezeu. Ziua de 15 august este momentul în care Biserica pomenește mutarea ei la viața veșnică, considerată o „adormire” întru Domnul, nu o moarte în sens strict.

În unele zone, credincioșii merg la biserică cu flori și busuioc, pe care le pun la icoana Maicii Domnului, pentru a primi binecuvântare. Se obișnuiește, de asemenea, participarea la Paraclisul Maicii Domnului, slujbă specială oficiată în această perioadă.

Postul Nașterii Domnului (Postul Crăciunului): 14 noiembrie – 24 decembrie

Acest post, de 40 de zile, precede marea sărbătoare a Nașterii Domnului (25 decembrie). Este cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului și are un caracter de bucurie, întrucât credincioșii așteaptă venirea Mântuitorului în lume.

Timpul de pregătire pentru Crăciun este, în tradiția ortodoxă, un timp al curățirii sufletești și al dărniciei față de cei nevoiași. De aceea, multe acte de caritate se fac în această perioadă, iar obiceiul colindatului (în ajunul Crăciunului) păstrează vie tradiția vestiri Nașterii Domnului.

În Postul Crăciunului sunt mai multe zile cu dezlegare la pește, în special sâmbăta și duminica, până la data de 20 decembrie. După 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), postul devine mai strict, fiind interzise și zilele de dezlegare la pește, în așteptarea praznicului.

Sărbători ortodoxe importante în 2025

Pe lângă posturi, calendarul ortodox pentru anul 2025 cuprinde și o serie de sărbători cruciale pentru viața liturgică și duhovnicească:

· Întâmpinarea Domnului (15 februarie): Sărbătoare care amintește de momentul în care Pruncul Iisus a fost adus la Templu și întâmpinat de dreptul Simeon.

· Buna Vestire (25 martie): Momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vestește Sfintei Fecioare Maria că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

· Floriile (13 aprilie): Intrarea Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi. Este ziua în care credincioșii merg la biserică purtând ramuri de salcie sau alte flori, simbol al biruinței vieții asupra morții.

· Învierea Domnului (Paștele) – 20 aprilie: Cea mai mare sărbătoare a creștinătății, când se prăznuiește Învierea Mântuitorului și biruința asupra păcatului și morții.

· Înălțarea Domnului (29 mai): La 40 de zile după Paște, Iisus Hristos se înalță la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezența ucenicilor.

· Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) – 8 iunie: La 50 de zile după Paște, Biserica prăznuiește coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor și, simbolic, întemeierea Bisericii ca trup mistic al lui Hristos.

· Schimbarea la Față (6 august): Sărbătoare care amintește de momentul în care Hristos și-a arătat dumnezeirea pe Muntele Tabor înaintea ucenicilor Petru, Iacov și Ioan.

· Adormirea Maicii Domnului (15 august): Sărbătoarea trecerii în viața veșnică a Sfintei Fecioare Maria.

· Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie): Momentul în care este cinstită nașterea Sfintei Fecioare Maria, mama Mântuitorului.

· Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie): Așa cum am menționat, se cinstește Sfânta Cruce, pe care a fost răstignit Hristos.

· Sfântul Dimitrie (26 octombrie): Numit și Izvorâtorul de Mir, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este ocrotitorul Tesalonicului și al multor biserici din România.

· Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie): Sărbătoare a conducătorilor cetelor îngerești și a tuturor îngerilor care slujesc lui Dumnezeu.

· Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie): Momentul în care Sfinții Părinți Ioachim și Ana o aduc pe Fecioara Maria la Templu, la vârsta de trei ani.

· Sfântul Nicolae (6 decembrie): Unul dintre cei mai iubiți sfinți, cunoscut pentru milostenia sa și pentru ajutorul acordat celor săraci și copiilor.

· Nașterea Domnului (Crăciunul) – 25 decembrie: Ziua în care Hristos a venit în lume spre mântuirea oamenilor. Este celebrată cu mare bucurie, colinde și tradiții variate în întreaga ortodoxie.

De ce este bine să ținem post

Postul este, înainte de toate, un exercițiu de răbdare, smerenie și ascultare. Prin renunțarea la anumite alimente (în special cele de origine animală), credinciosul se eliberează, fie și temporar, de plăcerile trupești și își concentrează atenția asupra sufletului. În paralel, se intensifică rugăciunea, participarea la slujbe și actele de milostenie. Astfel, postul devine o cale de curățire interioară și de apropiere de Dumnezeu.

Pe lângă dimensiunea duhovnicească, postul poate avea și beneficii pentru sănătate. Prin reducerea consumului de alimente grele (carne, grăsimi animale), organismul se „detoxifică”, iar sistemul digestiv primește o pauză binemeritată. Firește, nu este vorba de o dietă medicală, ci de un regim asumat de credincios. Însă, cu respectarea sfaturilor medicale (acolo unde este cazul) și a îndrumării duhovnicului, postul poate contribui la reglarea greutății, la scăderea nivelului de colesterol și la îmbunătățirea metabolismului.

Ce nu este bine să facem în post și contraindicații

Sunt interzise alimentele de origine animală: carne, lactate, ouă – cu excepția dezlegărilor de pește, ulei și vin, în funcție de rânduielile specifice fiecărei perioade de post.

Biserica recomandă evitarea petrecerilor zgomotoase, a consumului excesiv de alcool și a oricărui tip de exces care să distragă de la scopul spiritual al postului.

Comportamentele negative sunt interzise, după cum urmează: Bârfa, judecarea celorlalți, certurile și gândurile negative contravin spiritului postului, care îndeamnă la împăcare și iubire de aproapele.

Cine este scutit de la post

Persoanele cu probleme de sănătate: Diabetul, afecțiunile cardiace, anemiile și alte boli pot fi agravate de un post foarte strict. Este esențială consultarea unui medic și a unui duhovnic.

Femeile însărcinate, copiii și vârstnicii: Aceștia pot avea nevoie de un regim alimentar diversificat, bogat în nutrienți. Biserica nu obligă pe nimeni să-și pună sănătatea în pericol, iar rânduielile pot fi adaptate.

Persoanele care lucrează în condiții dificile: Muncitorii care depun efort fizic intens sau cei care trăiesc în medii cu temperaturi extreme ar trebui să fie atenți la nutriție și hidratare.