Diferența dintre alergie și intoleranță. Tot ce trebuie să știi despre alergiile alimentare

Alergiile și intoleranțele sunt două condiții diferite, iar înțelegerea diferențelor dintre ele este esențială un tratament adecvat. De asemenea, consultul medical este foarte important pentru un diagnostic corect și o conduită terapeutică potrivită.

Ce este alergia

Alergia este o reacție exagerată a sistemului imunitar, apărută atunci când acesta identifică eronat o substanță inofensivă, numită alergen, ca pe o amenințare, arată Better Health Channel. Această reacție poate provoca simptome variate, de la ușoare până la severe, iar în unele cazuri poate fi fatală, prin șocul anafilactic. Manifestările pot apărea chiar și la contactul cu o cantitate foarte mică de alergen sau la produse contaminate cu urme de alergen, menționează Mayo Clinic.

Conform Cleveland Clinic, printre cei mai comuni alergeni se numără:

• Anumite alimente (de exemplu: arahide, ouă, proteina laptelui de vacă, fructe de mare, pește, soia, grâu);

• Polenul;

• Părul de animale;

• Praful;

• Mucegaiul;

• Veninul de insecte;

• Unele medicamente.

Simptomele alergiei diferă în funcție de tipul alergenilor (respiratori sau alimentari) și pot include:

• Strănut, congestie nazală, mâncărimi oculare și în gât (în caz de alergie respiratorie);

• Erupții cutanate, roșeață sau urticarie, asociate cu mâncărimi – pot fi cauzate atât de alergeni alimentari, cât și de cei respiratori;

• Dificultăți de respirație și umflături, cum ar fi umflarea feței și tractului respirator – este o urgență medicală amenințătoare de viață, cunoscută sub numele de anafilaxie, care necesită tratament medical imediat.

Alergiile alimentare pot fi de două tipuri:

• IgE mediate – acestea sunt cele mai severe, iar simptomele apar imediat după contactul cu alergenul (la 5-30 de minute după ingestie). Acestea sunt mediate de anticorpi specifici de tip IgE și se pot asocia cu anafilaxie în cazurile severe. Printre simptome se numără umflarea buzelor și limbii, mâncărimi la nivelul limbii, urticarie, dificultăți de respirație și de vorbire, îngustarea gâtului, vărsături repetate, greață, diaree, crampe abdominale, puls slab, stare de agitație, secreții și mâncărimi nazale și oculare, potrivit Children’s Hospital of Philadelphia;

• Non-IgE mediate – manifestările sunt întârziate. Acestea apar după câteva ore, până la câteva zile după contactul cu alergenul. Printre simptome se numără balonarea, diareea, vărsăturile, disconfortul abdominal. Reacția alergică nu implică anticorpii IgE, ci alte tipuri de celule imune și nu prezintă risc de șoc anafilactic, explică The Royal Children’s Hospital Melbourne.

Diagnosticul unei alergii este confirmat prin teste cutanate (cum ar fi prick test) sau prin analize de sânge pentru detectarea anticorpilor specifici (tip IgE).

În schimb, alergiile non-IgE mediate nu pot fi diagnosticate prin analize de sânge. Diagnosticul este mai dificil și impune excluderea alergenilor incriminați pentru o anumită perioadă cunoscută de timp, urmată de reintroducerea lor în dietă și urmărirea simptomelor. Acest proces este atent coordonat de către specialist.

Ce este intoleranța

Intoleranța este o reacție non-imunologică, care apare atunci când organismul nu poate digera sau metaboliza corect anumite substanțe, explică Anna Schaefer în articolul „Food Allergy vs. Intolerance: What’s the Difference?”. Spre deosebire de alergie, intoleranțele nu implică sistemul imunitar și nu pun viața în pericol. Acestea pot fi cauzate de deficiența unor enzime digestive implicate în digestia anumitor compuși alimentari.

Cele mai comune intoleranțe sunt:

• Intoleranța la lactoză – enzima care descompune lactoza din produse lactate, lactaza, lipsește sau este deficitară. Astfel, laptele și unele produse din lapte nu pot fi digerate;

• Intoleranța la fructoză – organismul nu poate digera fructoza din fructe, anumiți îndulcitori și anumite alimente procesate bogate în sirop de fructoză. Astfel, la ingestia acestora, apar simptome digestive;

• Reacții la anumiți aditivi alimentari – precum sulfiții sau monoglutamatul de sodiu.

De obicei, simptomele intoleranței alimentare includ:

• Balonare;

• Crampe abdominale;

• Flatulență (gaze intestinale), diaree;

• Greață;

• Disconfort digestiv sau senzația de indigestie.

Diagnosticul se bazează pe istoricul medical și diete de excludere sub îndrumarea specialistului. Uneori, pot fi efectuate și alte investigații, cum ar fi test genetic pentru intoleranța la lactoză sau testul hidrogenului din aerul expirat pentru diagnosticul intoleranței la lactoză și fructoză.

Diferența dintre alergie și răceală

Atât alergiile sezoniere, cât și răcelile pot provoca simptome similare, cum ar fi congestia nazală, secrețiile nazale, lăcrimarea ochilor sau strănutul, ceea ce poate duce la confuzie. Totuși, există câteva diferențe cheie, așa cum sunt prezentate de către medicul Richard Crockett în articolul „Is it an allergy or a common cold?”:

• Cauza – răceala este cauzată de o infecție virală, în timp ce alergia este declanșată de un alergen specific din aer, cum ar fi particule de praf, păr de animale, mucegai, polen de ambrozie;

• Durata – simptomele răcelii comune durează de obicei 7-10 zile, aproape niciodată mai mult de 14 zile, în timp ce alergiile pot persista atât timp cât persoana este expusă la alergen;

• Simptomatologia – febra și durerea în gât sunt frecvente în cazul răcelii, dar nu apar în alergii. Mâncărimile oculare, nazale și în gât sunt specifice alergiilor, cum ar fi cele sezoniere, însă nu apar în răceală. Tusea este comună în răceli, dar uneori poate apărea și în caz de alergie;

• Sezonalitate – răceala este mai frecventă în sezonul rece, de toamnă-iarnă, în timp ce alergiile pot apărea pe tot parcursul anului, în funcție de expunerea la alergen. De obicei, cele sezoniere sunt mai comune primăvara sau toamna, în funcție de polenurile prezente. În schimb, alergenii care sunt prezenți în spațiile închise, cum ar fi mucegaiurile, praful și părul de animale, pot cauza simptome în orice moment al anului, inclusiv iarna.

Diferența dintre alergie și intoleranță

Diferența fundamentală dintre alergie și intoleranță constă în implicarea sistemului imunitar. Iată cum diferă cele două:

• Mecanism: Alergia implică un răspuns imun anormal, în timp ce intoleranța este o problemă digestivă sau metabolică, care implică activitatea enzimatică;

• Debut: În general, alergiile alimentare debutează mai des în copilărie, în timp ce intoleranțele apar mai frecvent la vârstă adultă sau după adolescență. Totuși, există și excepții;

• Gravitate: Alergiile pot fi periculoase, având risc de anafilaxie în cazurile severe. Intoleranțele produc simptome neplăcute, dar nu pun viața în pericol;

• Simptome: Alergiile pot afecta pielea, sistemul respirator și cel digestiv. Intoleranțele afectează aproape exclusiv tractul gastrointestinal. Consumul de lactate poate provoca urticarie în cazul unei alergii la proteina laptelui de vacă, în timp ce o intoleranță la lactoză va cauza doar simptome digestive precum balonarea și diareea;

• Tratament: De obicei, intoleranțele sunt mai ușor de gestionat decât alergiile. În timp ce în alergii, alergenul trebuie evitat complet, persoanele cu intoleranțe pot tolera, de regulă, cantități mici ale compusului alimentar incriminat. De asemenea, intoleranțele pot fi ținute sub control cu suplimentarea enzimelor digestive care lipsesc în mod natural. În anumite tipuri de alergii, totuși, toleranța la alergen poate fi crescută prin expunere progresivă sub monitorizarea medicului.

Diferența dintre alergie și urticarie

Urticaria nu este o afecțiune, ci o manifestare clinică. Aceasta este un simptom frecvent al alergiilor, dar nu toate cazurile de urticarie sunt cauzate de alergii. Potrivit Cleveland Clinic în articolul „Hives”, există două tipuri principale:

• Urticaria acută: Se dezvoltă rapid și dispare în câteva ore sau zile. Este asociată adesea cu alergiile și apare ca răspuns la eliberarea de histamină, un mediator chimic al sistemului imun;

• Urticaria cronică: Apare de cel puțin 2 ori pe săptămână și poate dura mai mult de 6 săptămâni. Este rar asociată cu alergiile. Cauzele includ infecții sau boli autoimune, cum ar fi lupusul.

Dacă urticaria este însoțită de dificultăți de respirație sau alte simptome sistemice (generalizate), este important să soliciți imediat ajutor medical, deoarece poate semnala o reacție alergică severă.

Așadar, deși alergiile și intoleranțele sunt adesea confundate, diferențele dintre ele sunt semnificative, iar diagnosticul și tratamentul lor este complet diferit. Consultațiile medicale sunt esențiale pentru gestionarea corectă a acestora, dar și pentru a preveni complicațiile.