Finalizarea primei autostrăzi montane, printre obiectivele Ministerului Transporturilor

Finalizarea primei autostrăzi montane, până la sfârșitul anului 2028, se numără printre obiectivele Ministerului Transportului incluse în programul de guvernare propus de coaliţia PSD-PNL-UDMR-grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Conform documentului, vor mai fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 şi A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creştere economică, iar în următorii patru ani şi autostrada A0 plus drumurile radiale.

„Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe reţeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene; dezvoltarea, modernizarea şi digitalizarea infrastructurii rutiere; accelerarea implementării programului de construcţie a variantelor de ocolire; până în 2028, vom construi şi finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale”, se arată în programul de guvernare, transmite Agerpres.

Alte prevederi din programul de guvernare

Vor fi finalizate minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale;
Construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028;
Taxarea pe distanță;
Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware;
Sisteme automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026;
Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța – Curtici și Constanța – Siret/Ungheni;
Până în anul 2028, toate reședințele de județ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi);
Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute.
Calea ferată de mare viteză, pe ruta București–Budapesta. Termen 2025 pentru finalizarea studiului de oportunitate;
Conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară;
Conectarea marilor zone agricole de rețeaua feroviară primară, prin investiții punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate;
Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT;
Îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța;
Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă;
Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune;
Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare – asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani;
Dezvoltarea rețelei de metrou în regiunea București-Ilfov. Construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca;
Lucrări pentru creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube);
Energie ieftină și curată pentru aeroporturile românești;
Program de 70 milioane de euro anual, finanțat din fonduri europene, pentru instalarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile solare și în capacități de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile;
Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană – TAROM;
Susținerea dezvoltării unei rețele de terminale multimodale de marfă la nivel național.