Kelemen Hunor, despre demisia lui Iohannis: „Ar fi fost bine să se retragă după ce preşedintele Senatului a fost ales”

„Fără nicio supărare, asta ar fi variantă bună, corectă în acest moment. Ne-ar ajuta pe toţi”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR este de părere că va fi o stare permanentă de tensiune în societate până la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Liderul UDMR Kelemen Hunor a fost întrebat de ce nimeni din coaliţia de guvernare nu are curaj să-i spună preşedintelui Klaus Iohannis să demisioneze.

„Eu am spus public de câteva ori, nu e vorba de a avea sau a nu avea curaj. De câte ori am fost întrebat, am spus că ar fi fost corect, ar fi fost ideal, ar fi fost bine să se retragă după ce preşedintele Senatului a fost ales. Cu Klaus Iohannis nu m-am întâlnit în acest an, ultima dată ne-am întâlnit la consultări, încă nu era ales Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al Senatului, dar şi în acea perioadă eu spuneam că asta ar fi varianta bună, corectă, şi în continuare susţin acest lucru. Dar faţă-n faţă noi nu ne-am văzut, nu ne-am întâlnit, nu aveam cum să-i spun fiindcă nu am avut ocazia. Dacă ne-am întâlni să discutăm, asta aş spune în continuare: fără nicio supărare, asta ar fi variantă bună, corectă în acest moment (demisia - n.r.). Ne-ar ajuta pe toţi”, a spus Hunor.

Liderul UDMR a mai fost întrebat cât de mult îl încurcă Klaus Iohannis pe Crin Antonescu, candidatul la prezidenţiale susţinut de coaliţia de guvernare.

Kelemen Hunor: Păstrarea lui Kelemen Hunor la Cotroceni nu era obligatorie

„Permanent va fi această tensiune până la alegeri. Oamenii înţeleg greu de ce au fost anulate alegerile, fiindcă au fost puţine explicaţii. Oamenii spun: „Iohannis a rămas după alegeri acolo”. Nu era obligatoriu. CCR a zis, pe acel alineat 2 din Constituţie, că preşedintele îşi termină mandatul în momentul în care depune jurământul noul preşedinte. Da, dar asta nu înseamnă că tu trebuie să stai până atunci. CCR a dat această decizie, dar asta nu înseamnă că nu există şi altă soluţie. O soluţie politică corectă, constituţională, nu ai fi creat nicio instabilitate, nicio problemă pentru instituţiile statului, pentru că preşedintele Senatului, ocupând interimar această funcţie poate să conducă statul român 90 de zile exact aşa cum conduce preşedintele României, cu două-trei chestiuni mai puţine”, a spus Hunor.

Partidele de opoziţie, în primă fază AUR, SOS România şi POT, ulterior şi USR, au strâns semnăturile necesare pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, însă majoritatea parlamentară formată din PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale au blocat demersul penru a treia oară în decurs de o săptămână. În cazul - puţin probabil - în care propunerea de suspendare va ajunge pe ordinea de zi a plenului, e nevoie de o majoritate parlamentară ca demersul să fie adoptat.

În cazul în care se va forma o majoritate de conjunctură pentru suspendarea preşedintelui, Guvernul trebuie să organizeze un referendum pentru demiterea lui Klaus Iohannis.

Însă toată procedura ar dura mai bine de trei luni, timp în care România va organiza oricum alegeri prezidenţiale. Primul tur de scrutin este programat pe data de 4 mai, iar finala prezidenţială va avea loc pe 18 mai. Ulterior, preşedintele Iohannis va părăsi Palatul Cotroceni.