Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua Unirii Principatelor: „Să nu uităm că democrația și libertatea trebuie permanent apărate”

De Ziua Unirii Principatelor Române, Klaus Iohannis le-a amintit românilor că „democrația și libertatea trebuie apărate” zi de zi și a avertizat împotriva pericolului populismului și extremismului. Mesajul președintelui vine în condițiile în care în toată țara sunt așteptați zeci de mii de oameni la acțiuni de protest organizate de AUR și Călin Georgescu. 

„În actualul context politic complicat, Hora Unirii, simbolul momentului istoric major de la 1859, reprezintă o semnificativă metaforă a nevoii de solidaritate, toleranță și empatie în fața situațiilor de criză. (...)Astăzi, de Ziua Unirii Principatelor Române, să celebrăm proiectul nostru național de unitate și să nu uităm că democrația și libertatea trebuie permanent apărate, iar drepturile și libertățile cetățenești respectate zi de zi pentru a nu cădea pradă populismului și extremismului”, a transmis Klaus Iohannis într-un comunicat de presă. 

Klaus Iohannis a salutat sacrificiul celor care au pus bazele statului român la 166 de ani de la Unirea Principatelor. 

„Sărbătorim astăzi, cu emoție și recunoștință, 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, eveniment istoric major, care a marcat decisiv destinul națiunii române și a creat fundamentul pentru constituirea statului român modern.

Această sărbătoare ne oferă prilejul de a aduce un pios omagiu tuturor celor care au promovat idealurile unioniste, care au acționat pentru atingerea acestora, desăvârșind astfel înfăptuirea Unirii Principatelor. Ne înclinăm cu recunoștință și în fața celor care au luptat și s-au sacrificat pentru edificarea statului român modern.

24 ianuarie constituie un moment de bilanț și de reflecție asupra moștenirii lăsate de înaintașii noștri și asupra responsabilității pe care o avem de a o păstra și cultiva”, se arată în comunicatul citat. 

Unirea se datorează elitei politice care „și-a depășit orgoliile personale”

Președintele a amintit că Unirea nu s-ar fi înfăptuit fără voința politică a elitei naționale, care „și-a depășit orgoliile personale”. 

„Într-un context european în care dezvoltarea conștiinței naționale a popoarelor era în plină derulare, Unirea Principatelor Române a fost un act de voință politică a membrilor elitei naționale, care și-au desăvârșit educația în Europa și care au depășit orgoliile personale și orientările politice divergente pentru a înfăptui un ideal major, unirea tuturor românilor într-un singur stat.

Această generație de excepție, călită în tumultul revoluției pașoptiste, a oferit națiunii noastre cel mai bun exemplu de altruism, de dăruire și chiar de sacrificiu pentru cauza națională, de asumare a responsabilității și de unitate în slujba îndeplinirii unui obiectiv național.

Exemplul călăuzitor al pașoptiștilor a constituit un reper de înaltă moralitate pentru cei care le-au succedat și care au făcut posibile celelalte etape fondatoare din istoria noastră – declararea Independenței din 1877 și Marea Unire din 1918”, a adăugat Klaus Iohannis în comunicatul de presă. 

Paralelă între România de azi și cea de acum 166 de ani

Președintele a atras atenția că parcursul european al țării noastre a fost setat încă din 1859. 

„Generațiile care au întemeiat statul național român modern în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX au luptat pentru ca România să devină parte a lumii europene, profund atașate valorilor democratice, iar cetățenilor noștri să le fie garantate drepturile fundamentale într-o societate pluralistă și prosperă.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a însemnat un pas major către dezvoltarea unui stat modern. Prin dubla sa alegere ca domnitor în Moldova și în Țara Românească, Alexandru Ioan Cuza și-a asumat mandatul imperativ oferit de națiune pentru a lupta pentru recunoașterea internațională a Unirii depline și pentru a iniția un amplu proces de dezvoltare a societății românești.

Multe dintre realizările domnitorului Unirii și ale celor care au făcut posibil acest eveniment constitutiv din istoria statului român încă mai au reverberații și astăzi în domenii precum educația, agricultura, administrația, justiția sau sistemul electoral.

Recunoașterea meritelor înaintașilor noștri trebuie să reprezinte o obligație pe care fiecare generație să și-o asume, ca parte a procesului firesc de dezvoltare a identității naționale și de asumare a apartenenței la comunitatea românească”, a spus Klaus Iohannis. 

Președintele a făcut o paralelă între România dn 1859 și România de azi, care se află, de asemenea, „în fața unor multiple provocări”. 

„Astăzi, la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află în fața unor multiple provocări, la care trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru ca modernizarea statului român să continue, iar prosperitatea și bunăstarea cetățenilor să rămână garantate.

Unitatea națională, solidaritatea și coeziunea socială, asigurarea libertății în toate formele sale au călăuzit acțiunea și sacrificiul înaintașilor noștri în lupta pentru atingerea idealurilor naționale și dezvoltarea societății în perioade tumultuoase.