Oamenii nu mai au încredere în guverne, mediul de afaceri și bogați nicăieri în lume

Într-o lume marcată de tensiuni economice, polarizare și inegalități tot mai mari, încrederea în instituții precum guvernul, mediul de afaceri și liderii bogați a atins un minim istoric, potrivit Barometrului Edelman 2025.

Studiul arată cum resentimentele sociale și lipsa speranței pentru un viitor mai bun conturează o criză fără precedent de încredere globală.

Resentimentele, o nouă realitate globală

Șase din zece oameni din întreaga lume declară că trăiesc sentimente de nemulțumire moderate spre ridicate. Resentimentul este alimentat de percepția că instituțiile majore – guvernul și mediul de afaceri – nu servesc interesul public, ci pe cel al elitelor.

Mai mult, cei bogați sunt văzuți drept principalii beneficiari ai unui sistem care îi lasă pe oamenii obișnuiți să se lupte cu costul vieții, globalizarea și nesiguranța locurilor de muncă.

Richard Edelman, CEO-ul Edelman, subliniază că „societatea a evoluat de la temeri la polarizare, iar acum la resentiment”. Această realitate alimentează o mentalitate de sumă zero: victoriile unei părți sunt percepute ca pierderi pentru cealaltă.

Fenomenul este deosebit de intens în rândul celor foarte nemulțumiți, unde 53% aprobă măsuri extreme, precum violența sau dezinformarea, ca mijloace legitime de schimbare, scrie Adevarul.

Patru factori care alimentează criza de încredere

1. Lipsa speranței pentru viitor
   Numai 36% dintre oameni cred că următoarea generație va avea o viață mai bună decât cea din prezent. În democrațiile occidentale, pesimismul este profund: Franța (-9%), Regatul Unit (-17%) și SUA (-30%) înregistrează cele mai mari scăderi.
2. Disparitatea încrederii condiționate de venit
   Respondenții cu venituri mici au cu 13 puncte procentuale mai puțină încredere în instituții decât cei cu venituri mari. Această prăpastie accentuează polarizarea socială.
3. Dezinformarea liderilor
   69% dintre respondenți cred că oficialii guvernamentali, liderii de afaceri și jurnaliștii îi induc intenționat în eroare, un procent în creștere cu 11 puncte în ultimii patru ani.
4. Confuzia informațională
   Mai mult de 63% dintre oameni consideră dificil să facă diferența între informațiile credibile și cele menite să manipuleze.

Mediul de afaceri, o soluție cu potențial, dar limitată

În timp ce guvernul și mass-media pierd teren în fața publicului, mediul de afaceri este perceput drept o instituție mai competentă și mai etică. Cu o cotă de încredere de 62%, companiile depășesc ONG-urile (58%), guvernul (52%) și mass-media (52%).

Totuși, această încredere este fragilă. Opiniile favorabile despre mediul de afaceri scad în rândul celor cu nemulțumiri mari, mai ales dacă intervențiile companiilor în problemele sociale nu sunt percepute ca autentice sau relevante. Richard Edelman avertizează că mediul de afaceri „se confruntă cu reacții negative pentru rolul său de catalizator al schimbării sociale”.

Rolul mass-media și ONG-urilor

ONG-urile reușesc să recâștige din încrederea pierdută, fiind văzute drept o forță unificatoare, mai ales de către cei cu nemulțumiri moderate sau mari. În schimb, mass-media este presată să prioritizeze calitatea informațiilor în fața conținutului bazat pe click-uri, pentru a restabili încrederea publicului.

Lipsa de încredere: un fenomen global

Barometrul Edelman 2025 evidențiază diferențe semnificative între economiile dezvoltate și cele emergente:

• Cele mai puțin încrezătoare națiuni: Japonia (37%), Germania (41%), Regatul Unit (43%), SUA (47%) și Franța (48%).
• Cele mai încrezătoare națiuni: China (77%), Indonezia (76%), India (75%) și Emiratele Arabe Unite (72%).

În mod remarcabil, „angajatorul meu” rămâne instituția cu cel mai mare nivel de încredere (75%), ceea ce sugerează că oamenii tind să-și canalizeze speranțele la nivel local.

Ce urmează?

Barometrul evidențiază că revenirea la un nivel sănătos de încredere necesită eforturi interinstituționale. Mediul de afaceri, mass-media, guvernele și ONG-urile trebuie să colaboreze pentru a aborda problemele-cheie: transparența informațiilor, accesibilitatea, sustenabilitatea și viitorul inteligenței artificiale.

Într-o lume tot mai divizată, refacerea punților dintre instituții și oameni reprezintă nu doar o responsabilitate morală, ci și o condiție esențială pentru stabilitatea socială și economică.